Creșterea economică e rezultatul împrumuturilor externe

Creșterea economică e rezultatul împrumuturilor externe
Dacă ne-am împrumutat ca să supraviețuim pandemiei înseamnă că n-am avut încotro. Dar dacă ne-am supraîmprumutat ca să poată fi creată impresia că stăm bine pentru alegeri? Dacă am crescut îndatorarea internă ca să repornim mai repede economia s-ar putea să fie bine dar am cheltuit responsabil acești bani?

Sunt întrebări legitime la care putem afla răspunsurile doar dacă premierul Cîțu prezintă public valoarea împrumuturilor și felul cum au fost cheltuite ele.

Era evident că nu puteam aștepta ca PNRR să livreze banii de care aveam nevoie în economie. Aceștia vor veni cel mai devreme în toamnă, iar efectul intrării lor în economie se va vedea cel mai devreme în vara anului viitor.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

La fel de evident este și faptul că, dacă tot trebuia să ne împrumutăm ca să susținem relansarea economică, este mai bine să accesăm fondurile puse la dispoziție de UE decât să accesăm bani de pe piața internațională.

La fel de evident este și faptul că nu ne deranjează prea tare condițiile puse de Bruxelles, pentru că oricum trebuia să facem reformele cerute de comisarii europeni. Altă cale de dezvoltare nu există.

Faptul că am obținut o creștere de 2,8% în prima perioadă, iar perspectiva anuală ar putea fi undeva între 6-9% este un lucru pozitiv. Cu ce cost însă?

Ceea ce creează îngrijorare este absența cifrelor, căci domnul Cîțu ne bombardează cu supraaprecieri economice pozitive, dar nu spune cât ne-a costat această creștere.

Câți bani am cheltuit pentru asta nu știm și domnul premier nu ne spune. Așteptam o analiză, care să explice public cât de  eficientă a fost intervenția statului în economie. Câți bani s-au dus, ca să ne luăm avântul acesta, defalcați pe categorii, pentru ca oricine să poată ști dacă cheltuiala a fost corectă economic sau a fost supradimensionată.

Tăcerea aceasta nu-i face onoare domnului premier.

Poate că dânsul consideră că jurnaliștii nu se pricep la analize economice dar greșește și, chiar dacă ar fi așa, sunt suficienți economiști care să facă o analiză pertinentă.

De ce evită premierul acest lucru putem presupune, ce mi se pare evident este că o atare analiză trebuie făcută cât mai curând. Nu este vorba aici de a reduce la tăcere criticile PSD, ci de înformarea publicului.

Poate domnul premier nu are nevoie de o atare analiză în perspectiva congresului PNL din toamnă ca să se prezinte pe sine ca salvator al patriei. Un atare comportament nu este un lucru pozitiv pentru că imaginea publică a premierului s-ar întemeia pe un fals, pe un neadevăr.

Cel mai probabil este faptul că banii împrumutați nu au ajuns toți în economie și au fost cheltuiți pentru a compensa deficitul bugetar cauzat de mărimea cheltuielilor curente.

Nimeni nu ar fi atât de naiv să creadă că numai după un an de lucru la finanțe domnul Cîțu ar fi crescut colectarea veniturilor cât n-au făcut-o ceilalți miniștri la un loc înaintea sa.

Știm cu toții că statul român nu colectează suficient, știm cu toții cât de dinozaurizată este instituția ANAF. Dar nici anul trecut și nici în acest an cheltuielile cu salariile bugetarilor nu au scăzut, așa cum era normal.

Câți bani s-au dus pe apa aceasta a Sâmbetei și câți au fost folosiți pentru investiții din aceste împrumuturi nu știu. Impresia este că Guvernul a fugit de greu, a renunțat la reforme și a ales calea ușoară a împrumuturilor de pe piața externă pentru a obține o creștere economică.

Anul trecut, în ciuda pandemiei, fondurile de investiții au crescut, fapt pozitiv semnalat și de agențiile internaționale de rating. Poate că aceste fonduri de investiții au fost finanțate numai din împrumuturi, dar dacă statul nu a avut bani proprii pentru relansare, acest fapt este unul obiectiv și nu ar trebui evitată prezentarea lui publică.

Cert este că tăcerea aceasta nu-i face cinste domnului Cîțu. Cert este că timpul ce se va scurge până la prezentarea datelor va fi unul împovărător pentru premier. La fel de cert este că reformele trebuiau implementate deja, căci combinația dintre o colectare mai bună și o reducere de cheltuieli este singurul mod viabil de a consolida o creștere economică.

Discursul festivist al premierului se potrivește ca nuca-n perete cu perspectiva înghețării salariilor și pensiilor cerute de birocrații de la Bruxelles. Susținem că economia a decolat, dar, ca să menținem balonul în aer, trebuie să aruncăm din nacelă balast, lucru ce înseamnă că am folosit prea mult aer cald la decolare.

Am obținut o creștere conomică pe consum susținut din împrumuturi, nu una sănătoasă bazată pe reforme. Adică am adoptat calea rapidă și facilă, dar nesustenabilă pe termen lung, iar greul de-abia de acum începe.

Cred că asta nu vrea să discute premierul, cred că asta amână dumnealui să recunoască.

Citeşte şi analizele:


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!