Ministrul Cristian Ghinea: Primii bani din PNRR ar putea veni în octombrie. Există riscuri mari. Isteria publică ne șubrezește poziția de negociere - Interviu video

Ministrul Cristian Ghinea: Primii bani din PNRR ar putea veni în octombrie. Există riscuri mari. Isteria publică ne șubrezește poziția de negociere - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu video</span>

Banii din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vin mai repede, dar cu riscuri mari. Dacă se blochează niște jaloane dintr-o componentă, nu se blochează doar componenta respectivă. Se blochează tot PNRR, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

În următorii 5 ani și jumătate, țara aceasta, indiferent de cine va fi condusă, va avea un mecanism de urmărire a reformelor conectat cu banii. Și dacă un minister nu-și face treaba, se blochează banii pentru toate celelalte ministere și companii, a explicat Cristian Ghinea într-un interviu pentru SpotMedia.ro.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Daca totul vă merge bine de acum înainte, primii bani din PNRR ar putea veni în octombrie.

Ce a rămas din PNRR, după ajustarea de 12 miliarde de euro decisă în coaliție?

Toate părțile bune: sănătatea, educația, împăduriri, sistemele de deșeuri pentru colectarea selectivă. Ideea noastră de a ridica rapid bancabilitatea companiilor din Romania se va întâmpla. Vom avea 1,5 miliarde de euro rapid implementați prin BEI.

Vor fi 400 de milioane pentru un instrument de solvabilitate pentru firmele afectate de Covid. Asta înseamnă că statul pune la dispoziție prin intermediul băncilor o punte pentru perioada în care îți reduci activitatea, urmând să returnezi când o reiei. Avem încă jumătate de miliard pentru IMM-uri.

Deci cu aceste 1,5 miliarde va fi rezolvată problema structurală a companiilor romanești: accesul limitat la bănci. Efectul lor de levier va fi în jur de 4 miliarde pentru că statul garantează și banii reali vor fi mai mulți.

Pentru prima dată pot să o spun public, această componentă e ca și bătuta în cuie cu CE.

Acestea sunt crucișătoarele PNRR cu care am înaintat bine de la început și pentru care suntem aproape să batem palma.

Sunt apoi chestiuni pentru care au fost dificultăți tehnice, și chestiuni pentru care sunt dificultăți politice. Este cazul “rutier” pentru care noi vrem să alocăm foarte mulți bani și CE este sceptică. E diferență de viziune pe care insistăm în negocieri.

Tăierea a fost o reajustare de costuri în urma feedback-ului de la CE și a modului în care am lucrat cu ministerele în ultimele 2 luni și jumătate. Acesta a fost calendarul gândit de la început.

Din cele 70 de miliarde primite de la ministere plus 40 de miliarde din partea primăriilor și a societății civile, întâi am făcut noi o selecție la MIP, am ajuns la 41 de miliarde, urmând ca după negocierea cu CE să revenim la alocarea de 29 de md.

Îmi spuneați în februarie că PNRR nu este un program pentru datorii istorice și că e nevoie de o minune ca să primim bani pentru autostrăzi. Știind așadar logica PNRR, de ce le-ați trimis?

Regulamentele europene sunt un fel e pat al lui Procust și se trage de membre ca să intre acolo. Noi tragem să ne fie acceptată această chestiune. Iar minunea e pe cale să se întâmple. Nu spun că se vor accepta 4 miliarde, poate se va reduce suma.

Reacția CE a fost de la început vehementă pe acest subiect, noi am spus că este important, iar argumentul este că nu poți avea o economie competitivă dacă nu rezolvi probleme de nivel de bază, de nivelul anilor ‘60. Dacă PSD era capabil să facă autostrăzi nu aveam nevoie de această minune.

Dar, atenție!, de la “nu” hotărât al CE de acum câteva luni, s-a ajuns la “hai să mai vorbim”. CE a spus că trebuie justificat fiecare proiect având o istorie “v-am pus bani la dispoziție și n-ați avut proiecte”. Și au dreptate.

Am avut multe întâlniri cu Cătălin Drulă, am analizat proiectele și garanția că vor fi gata până în 2026. Consider această problemă rezolvată.

Al doilea argument al CE: este prea mare alocarea de 1/3 pentru transporturi. Ce înseamnă prea mare? Este decizia politică a guvernului României. Nu vrem să cedăm. Vom ceda până la urmă? Vedem, e negociere. Dar această isterie publică ne șubrezește poziția de negociere.

Deci există posibilitatea să vi se mai întoarcă o dată draftul?

PNRR nu se pune într-un plic care se trimite și apoi vine înapoi. Fiecare componentă este lucrată, se trimite un draft pentru consultare cu Bruxelles-ul, au loc videoconferințe cu ministerele de linie și MIP și nivelul tehnic al CE. Noi am insistat să avem un feedback scris detaliat pe care să lucrăm.

Lucrăm la al doilea draft, trimitem din nou. Toate componentele sunt în diverse stadii. Nici la comisie nu poate fi analizat tot o dată.

MIP este cel care doar a colectat și triat proiecte sau a întocmit proiecte?

La mijloc. Deci noi suntem interfața între ministerele de linie și CE. Evident că avem și posibilitatea de a schimba niște chestiuni, de a întoarce proiecte către ministerele de linie, ceea ce am și făcut. Dar proprietatea proiectelor și a componentelor este la ministerele de linie.

Vorbim de un plan de țară care trebuie să fie gata în câteva luni și pe care nu poate să îl scrie un singur minister. Oricum MIP devine un minister al reformelor. Asta face PNRR, reforme - a pensiilor, a justiției, fiscală etc. Și de aceste reforme vor depinde banii.

Țin să avem coaliția și ministerele aliniate pentru că dacă punem ceva și nu se întâmplă, se vor bloca banii.

Dacă se blochează niște jaloane dintr-o componentă, nu se blochează doar componenta respectivă. Se blochează tot PNRR. În următorii 5 ani și jumătate, țara aceasta, indiferent de cine va fi condusă, va avea un mecanism de urmărire a reformelor conectat cu banii. Și dacă un minister nu-și face treaba. se blochează banii pentru toate celelalte ministere și companii.

Deci dacă la Transporturi se ratează un proiect, sunt blocați banii și pentru Educație?

Da. Sau invers. O dată la 6 luni va fi făcută o evaluare împreună cu CE. Dacă jaloanele asumate au fost puse în practică, va fi eliberată o nouă tranșă de bani. Mecanismul e diferit de cel cu care suntem obișnuiți. De aceea durează mult, de aceea și CE este atât de “chichiricioasă”, pentru că după ce dă drumul la mecanism nu mai are control: ai stabilit jaloanele, le atingi, CE dă verde, vin banii.

Dar implementarea va fi complicată. Trebuie să măsuram de o mie de ori ce punem în reforme și investiții.

Au fost presiuni politice, mai ales din partea PNL, cu mai mulți primari, să includeți în draftul de 40 de miliarde și proiecte în mod evident problematice?

Nu. Fiecare primar și ministru vrea să își vadă acolo niște proiecte, ceea ce eu consider legitim. M-am văzut și cu mulți primari și președinți de CJ PSD, care acum mă porcăie pe unde apucă.

Le-am explicat tuturor că acum discutăm alocări și jaloane, nu apare în PNRR drumul care trece prin satul lui, nu suntem la acel nivel de detaliu. Le explic, unii se duc la partid și se plâng că nu vrea Ghinea să dea. Eu ascult pe toată lumea, dar nu fac automat ce îmi zic.

În interiorul guvernului nu a fost PNL vs USR-PLUS. Au fost și chestiuni propuse de miniștri USRPLUS care nu vor rămâne.

Am început săptămâna cu marea emoție că pică din nou coaliția, că PNL nu știu ce i-a făcut lui Ghinea.

A intervenit dl Iohannis și v-a acordat sprijinul explicit.

Da, și îi mulțumesc foarte mult președintelui Iohannis. Dar în afară de faptul că a ieșit ceva pe surse dintr-o ședință PNL, declarațiile publice ale președintelui PNL sunt foarte fair.

A fost o emoție și la întâlnirea de la Cotroceni. I-am zis: Ludovic, am telefonul plin de mesaje, ce se întâmplă? Și mi-a răspuns: Cristi, hai să vedem ce am zis eu, să citim împreună. Și a venit cu 4 pagini de transcript, nu am ce să-i reproșez. Nu reacționez la ce spune presa pe surse că s-ar fi vorbit.

Când ai 41 de miliarde toate lumea te iubește, când trebuie să ajungi la 29 nu te mai iubește. Dar am făcut procesul astfel încât să fie foarte clar de ce e necesar să reducem, că nu se taie de la verde și de la digital, au prioritate investițiile legate de reforme și recomandările de țară.

Probabil că unii au rămas suparăți, dar le mulțumesc pentru că au înțeles procesul și decizia.

Sunteți criticat, de dna Mungiu Pippidi de exemplu, că nu ați știut să împachetați proiectele respinse, de exemplu irigațiile care puteau fi proiect ecologic.

Dna Mungiu se pricepe mai nou și la irigații? O salut cu simpatie, ce să zic?

E acum un focus politic pe aspecte tehnice, mai puțin vizibile de obicei. Așa sunt negociate programele operaționale. Când am fost la Bruxelles, am discutat, de exemplu, și despre proiectul de termoficare de la București, care încă așteaptă să fie aprobat de CE și încă sunt observații pe partea de mediu.

Proiectul la care dna Firea a lucrat 4 ani și jumătate, că și ea se pricepe ca dna Mungiu la bani europeni. Încă e în procedură de analiză la partea de mediu. Se negociază. MIP așa face cu toate.

Deosebit este că toate detaliile trebuie stabilite în avans. Pe partea de fonduri europene negociem alocări și obiective majore, apoi așteptam proiecte. Cu PNRR e invers. Stabilim toate proiectele cu toate detaliile, jaloanele, bugetele pe fiecare an de la bun început. Asta e dificil. Negocierea e munca noastră obișnuită, de data asta sub lupă.

Vă întărește sau vă retrogradează faptul că premierul a preluat conducerea negocierilor?

V-am spus că acest minister devine unul al reformelor pentru că avem de gestionat niște bani legați de reforme. Nu pot eu, ca ministru, nu am butoanele necesare, să pun detalii legate de reforma pensiilor, a justiției sau administrativă.

Fără o implicare a întregului guvern, deci a șefului guvernului, nu se putea. Rolul de coordonator al premierului era inevitabil.

De ce nu mai devreme?

Acum a devenit vizibil, pentru că tot procesul a devenit mai vizibil.

31 mai rămâne termenul pentru depunerea PNRR?

Da și tragem tare să se întâmple.

Se mai poate obține încă o amânare?

Noi am stabilit 31 mai. Art 19 din Regulament prevede modul de evaluare a planurilor de reziliență. Se pot face schimbări și după ce le-ai trimis inițial. Noi am interpretat că maturăm planul până la un anumit nivel, și facem apoi amendamente. CE a spus: nu, amendamentele pot fi doar punctuale și doar la cererea noastră.

Constatând că procesul e mai dificil, CE a transmis statelor să nu se grăbească să fie gata până la 30 aprilie, important e să fie bine. 30 aprilie era doar un termen recomandat, nu o obligație. Noi am înțeles mesajul și ne-am propus 31 mai.

Dacă totul merge bine, când ar veni primii bani?

După depunere sunt 2 luni pentru analiza CE și încă 2 luni pentru aprobarea în Consiliul UE.

Deci octombrie. Anul 2021 va fi cam dus.

Dacă CE va avea suficientă bandă să evalueze zecile de mii e pagini. Ceea ce e foarte greu. Chiar a apărut acum un meme cu personajul Joker care o ia razna: Comisia când se gândește că are de citit zecile de mii de pagini.

Ce facem cu investițiile din bugetul pe 2020 care se bazau pe PNRR?

Nu am inclus investiții deja începute, pentru că ceea ce aveam pe țeavă nu era conform cu normele de mediu impuse de PNRR. Banii vin mai rapid, dar normele de mediu sunt mai dure.

Vom face o revedere a proiectelor după ce vom avea PNRR gata. Bugetul nu a fost gândit ca depinzând de PNRR.

Citește și declarațiile pe zona politică din interviul realizat de Ioana Ene Dogioiu cu ministrul Cristian Ghinea

Cristian Ghinea: Nicușor Dan - “Mesia din debara”. Face bugetul ca Firea, toți directorii de spitale puși de ea au rămas


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!