Scriitorul și criticul literar Alex Ștefănescu scria într-o postare pe Facebook că atât de vehiculatul termen „rotativa” cu care a fost ștampilată îndelung negociata rocadă guvernamentală nu există în limba română. Iar folosirea lui este o greșeală.
Și are dreptate. Rotativa înseamnă un sistem tipografic folosit la tipărirea ziarelor și revistelor, conform DEX.
Dar acest termen greșit, în opinia mea, caracterizează bine haosul care s-a instalat atât la PSD, cât și la PNL, cu cât se apropie termenul schimbului de premieri, cum s-a stabilit prin negocieri, cu un an și jumătate în urmă.
La acea vreme, părea un scenariu perfect pentru Marcel Ciolacu, care urma să preia guvernarea de la Nicolae Ciucă înainte de a se intra în anul electoral.
Până atunci, pandemia urma să nu mai aibă un impact negativ, economia își va fi revenit, iar PSD urma să controleze resursele bugetare chiar înainte de organizarea alegerilor, având cu ce să-și mobilizeze primarii.
Dar în noiembrie 2021, atunci când s-a realizat acordul în coaliția PSD-PNL-UDMR, războiul din Ucraina nu era o îngrijorare pentru că mulți strategi politici susțineau că un conflict de o asemenea anvergură nu e posibil. Dar a fost.
Decizia lui Putin de a invada Ucraina a avut un impact major și asupra peisajului politic din România.
Practic, după criza provocată de pandemie, s-a intrat într-una economică generată de prețurile la energie care au urcat vertiginos, aducând inflația galopantă.
Un prim-ministru decorativ
Marcel Ciolacu nu și-a dorit niciodată să fie un premier jucător, unul care-și asumă riscuri și responsabilități pentru a rezolva situații dificile.
Viziunea lui despre poziția de prim-ministru e una care ține de prestigiu, care trebuie să-i ofere pârghiile să rămână la conducerea PSD, să-și reducă la tăcere criticii din partid, dar să fie și o trambulină pentru o eventuală candidatură la președinția României.
Toate cele descrise mai sus reies din luările de poziție publice ale liderului PSD, care, de cele mai multe ori, au fost pentru imagine, atacând probleme care nu sunt în zona de interes imediat a cetățenilor.
Marcel Ciolacu: 9 mai, 2023, discurs în care anunța una din prioritățile sale ca premier: „…vreau să demarăm în România o revoluție a Start-Up-urilor, să punem o miză de miliarde de euro din fonduri naționale şi mai ales din bani europeni pe potențialul dumneavoastră extraordinar, să vă provocăm să fiți creativi şi îndrăzneți, să construim un întreg ecosistem în care tinerii antreprenori în noile tehnologii să producă un uriaș salt calitativ al economiei noastre, care să pună o presiune şi mai uriașă pe stat, să-l oblige pe stat să alerge mai repede, să digitalizeze mai rapid, să răspundă mai alert nevoilor societății”.
Întregul discurs e această combinație de fals entuziasm, heirupism și promisiuni fără acoperire.
O discuție cu domnul Budăi
În majoritatea intervențiilor publice, liderul PSD abordează teme minore, fără a oferi oamenilor nicio soluție asupra modului în care va rezolva problema prețurilor, blocajul din PNRR, pensiile speciale, reforma salarială sau criza din educație și sănătate.
Foarte rar, și doar la presiunea reporterilor, Marcel Ciolacu vorbește despre o temă majoră, iar atunci vine cu o abordare „senzaționalistă”, fără a oferi amănunte sau argumente, care să-i ofere consistență și s-o facă credibilă. Așa s-a întâmplat cu pensiile speciale.
„Am avut o discuție cu domnul Budăi, ne-am mai uitat o dată pe legea pensiilor speciale, am mai analizat anumite amendamente, i-am cerut ca săptămâna viitoare să fie la Bruxelles, să vină cu ultimele lămuriri, fiindcă neapărat mi-aș dori ca legea să treacă prin Parlament, dacă nu, îmi mențin ceea ce am declarat, vom merge cu legea cu pensiile speciale prin asumarea răspunderii. Nu voi accepta eu, Marcel Ciolacu, ca românii să piardă niciun euro din cauza pensiilor speciale”, a declarat liderul PSD, în data de 10 mai.
Nu s-a întâmplat nimic. Sau ceea ce s-a întâmplat nu are legătură cu Marcel Ciolacu. Comisia Europeană a rămas fermă pe poziții, iar noua legislație trebuie să fie conformă cu ceea ce ne-am asumat în PNRR.
Semnalele venite de la Bruxelles l-au determinat pe Marcel Ciolacu să închidă subiectul, dar să-și pună noi întrebări în ce privește oportunitatea de a prelua conducerea guvernului de la generalul Nicolae Ciucă, fiind obligat, apoi, să mărească vârsta de pensionare la 65 de ani.
Picătura care a blocat rotativa
Greva profesorilor a fost picătura care a blocat „rotativa”. Președintele PSD a anunțat printr-un mesaj pe Facebook că negocierile pentru structura noului guvern, adică împărțirea funcțiilor, se suspendă.
„Coaliția are datoria să se reunească în primul rând pentru urgențele românilor, iar programul de guvernare viitor este obligatoriu să prevadă soluțiile sustenabile și un termen clar pentru noua lege a salarizării”, a scris Marcel Ciolacu, pe pagina sa de Facebook.
Dar nici actualul premier nu s-a lăsat mai prejos. A anunțat că vineri, 26 mai, își va depune demisia, urmând să se decidă dacă va ocupa o funcție în noul executiv.
România se află în situația în care niciunul dintre cei doi lideri ai partidelor care formează majoritatea parlamentară nu mai vor poziția de prim-ministru.
Situația complicată din țară a dus la un blocaj la nivel politic. Pentru ca povestea să devină mai interesantă, a venit Klaus Iohannis să anunțe că transferul de putere trebuie să se facă, iar de la 1 iunie, noul guvern, cu premier de la PSD, să intre în pâine.
Timp de doi ani, coaliția a funcționat exclusiv cu scopul oamenilor politici de a profita la maximum de oportunitățile financiare oferite de pozițiile de putere ale unei majorități zdrobitoare în Parlament.
Concentrarea maximă a fost pe distribuirea de funcții bine plătite, pe contracte și comisioane.
Opiniei publice i-au fost vânturate teme ca modernizarea statului, digitalizarea sau grija pentru cetățean, îmbrăcate în vorbe goale și repetate în discursurile oficiale până și-au pierdut orice conținut.
Amânarea la nesfârșit a problemelor importante sau ratarea unor obiective naționale, cum ar fi aderarea la spațiul Schengen, dar și erodarea nivelului de trai din cauza inflației excesive au creat o puternică nemulțumire socială.
Ea se manifestă acum, începând cu greva profesorilor, când opinia publică s-a poziționat de partea sindicatelor din învățământ, deși pericolul înghețării anului școlar și oprirea orelor îi îngrijorează pe părinți.
Ne aflăm în situația în care Nicolae Ciucă abia așteaptă să plece din fotoliul de prim-ministru, iar Marcel Ciolacu se codește să se așeze în el.