Rusia vrea să readucă România în sfera ei de influență, Bucureștiul speră că americanii nu vor permite repetarea istoriei, dar tot mai mulți diplomați europeni vorbesc despre un alt fel de München 1938 în 2025.
Șeful cancelariei prezidențiale Cristian Diaconescu a declarat pentru Antena 3 că rușii au cerut la negocierile cu americanii din Arabia Saudită o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România. Washingtonul ar fi refuzat, dar oficialul de la Cotroceni a mărturisit că Bucureștiul „nu are garanții” că solicitarea Moscovei va fi respinsă definitiv.
Există, cu alte cuvinte, pericolul întoarcerii într-o zonă gri? Sau e mai degrabă vorba de eventualitatea retragerii americanilor din estul Europei? Moscova a spus săptămâna trecută că sunt în vigoare încă cererile ei din 2021, ca statele din estul și nordul continentului să nu mai aibă pe teritoriul lor arme și trupe NATO.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a răspuns imediat că „agresorul nu-și poate alege meniul”, iar șefa diplomației finlandeze, Elina Valtonen, le-a reamintit europenilor că ei, finlandezii, știu bine caracterul rușilor, că „Putin nu are nicio intenție să-și oprească planul expansionist” iar „Rusia trebuie să se întoarcă în granițele sale cu presiuni militare și economice credibile".
Ministrul român de Externe, Emil Hurezeanu, a reluat la RFI avertismentul premierului polonez, Donald Tusk, „niciodată din nou” cu referire la vechiul Acord de la München din 1938 și a vorbit despre „posibilitatea repetării în întregime, dar mai ales parțiale” sau „altfel” a acelorași metafore sau modele istorice.
Criticând felul în care Washingtonul vrea să facă pace în defavoarea Ucrainei, fostul prim-ministru suedez și co-președinte al Consiliului European pentru Relații Externe Carl Bildt a comparat declarațiile lui Trump cu acțiunile liderilor europeni în timpul negocierilor cu Hitler, la München, în 1938. În septembrie 1938, șeful guvernului francez Édouard Daladier și liderul britanic Neville Chamberlain s-au întâlnit cu Hitler și, crezând că-și asigură pacea, au fost de acord să cedeze Germaniei regiunea Sudetă, parte a Cehoslovaciei.
La fel ca acum Putin, Hitler susținea atunci că Germania nu are o politică imperialistă și că anexarea unei părți din Cehoslovacia are limite raționale.
Foarte repede după Acordul de la München de acum 87 de ani, echilibrul de putere din Europa se modificase în favoarea Germaniei în asemenea măsură încât nu mai putea fi refăcut decât printr-un război.
Hitler nu s-a oprit din marșul său în Cehoslovacia: un an mai târziu a ocupat Polonia, iar în 1940 au căzut în mâinile lui Franța, Belgia, Olanda. Pacea grăbită, gândită de prim-ministrul britanic și cel francez, a dus la Al Doilea Război Mondial.
Care e modalitatea în care va fi oprit Putin? România nu a venit cu o idee, dar la întâlnirea marilor puteri de la Paris s-a creionat un plan de securitate pentru Ucraina, în care să fie implicate trupe, supravegherea frontierei, protejarea spațiului aerian, aeronavele americane din România și Polonia să fie gata să răspundă dacă e necesar și mai multe forțe terestre să fie mutate la frontiera estică a continentului.
Miercuri, președintele Emmanuel Macron i-a promis președintelui interimar Ilie Bolojan, fără să dea cifre, că „va consolida” contingentul francez prezent în România. Franța încearcă de mai multă vreme să intre pe piața autohtonă a apărării, după ce a trimis anii trecuți tancuri de luptă şi un sistem de apărare antiaeriană ca parte a eforturile de a întări prezenţa NATO pe flancul estic.
Nu e clar dacă Bolojan a discutat la Paris despre dorința rușilor de a reîmpărți Europa în sfere de influență și nici dacă președintele interimar a vorbit cu Macron despre nevoia României de a avea garanții că trupele NATO rămân în țară.
Oare a adus în discuție presiunile administrației Trump asupra autorităților române pentru garantarea rămânerii în cursă a extremistului Călin Georgescu, menționate de Bloomberg? Dar dacă nu a vorbit despre toate acestea, de ce s-a mai dus acolo? Spre deosebire de România, Berlinul a avertizat SUA să nu se mai amestece în procesul electoral din Germania.
Cu cât peisajul internațional devine mai cețos, cu atât oficialii români știu mai puțin ce trebuie să facă, speră că americanii vor rămâne pe loc și Donald Trump va face o piruetă împotriva Rusiei.
Nu e clar dacă la București există un plan de rezervă, mai ales că, în instituțiile importante ale statului, simpatizanții lui Georgescu se înmulțesc.