Anul 2024 a fost unul marcant din punct de vedere electoral, nu doar pentru Republica Moldova, ci și pentru jumătate din populația globală.
În regiunea noastră, referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană a fost validat cu o majoritate strânsă, în timp ce alegerile europene au adus un număr mai mare de extremiști în Parlamentul European și au generat o criză politică majoră chiar în primele două state fondatoare ale UE, Germania și Franța.
În Georgia, un guvern pro-rus a reușit să își păstreze puterea prin violențe, iar în România, alegerile prezidențiale au fost anulate.
Pe plan internațional, revenirea lui Trump la Casa Albă, formarea unei noi Comisii a Uniunii Europene, continuarea războiului din Ucraina ori începerea negocierilor de pace sunt evenimente esențiale care vor marca începutul anului 2025.
În acest context, securitatea în toate dimensiunile (militară, economică, energetică) va deveni o prioritate pentru Polonia, care a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2025.
În tot acest nor de incertitudine se mai adaugă încă o variabilă, care poate fi și o oportunitate majoră pentru Moldova - integrarea regiunii transnistrene, în contextul anunțului Gazprom privind întreruperea livrărilor de gaze.
Acest proces, deși foarte dificil, ar putea consolida parcursul european al țării și ar oferi o soluție pe termen lung pentru stabilitatea regiunii. Totul doar cu o gestionare exemplară a acestei potențiale crize umanitare și prin naționalizarea Moldovagaz, pentru a ne distanța definitiv de Rusia.
Totuși, această oportunitate se află sub semnul unei provocări semnificative, și anume venirea la guvernare a forțelor pro-ruse. Acesta at putea deveni un obstacol major în calea reformelor și a orientării pro-europene a Republicii Moldova, mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare din toamnă.
Lecțiile anului 2024
Interferența rusă în procesele democratice
Alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la UE din Republica Moldova, alegerile parlamentare din Georgia și alegerile prezidențiale și parlamentare din România din 2024 au fost un test crucial pentru integritatea procesului electoral, având în vedere presiunile externe și strategiile de influență.
Rusia a demonstrat, prin finanțarea clandestină a campaniilor, dezinformare și prin utilizarea unor tehnici hibride, că rămâne un actor destabilizator major în regiune. Aceste tactici au vizat subminarea încrederii în procesele electorale și divizarea societății.
Cu toate acestea, rezultatele alegerilor au subliniat un sprijin semnificativ din partea populației pentru parcursul european al țărilor respective, oferind un mesaj puternic de susținere a integrării europene.
În Georgia, guvernul pro-rus a rămas la putere prin violență și manipulare electorală, oferind un exemplu negativ despre cum pot fi deturnate procesele democratice.
România, pe de altă parte, a fost martora anulării alegerilor prezidențiale, ceea ce a generat o criză constituțională și a subminat încrederea în instituțiile democratice. Aceste evenimente subliniază importanța unor instituții puternice și independente care să protejeze procesele democratice, lecție pe care Moldova trebuie să o învețe și să o implementeze cu prioritate.
Extinderea extremismului politic în Europa
Alegerile europene din iunie 2024 au adus o creștere îngrijorătoare a numărului de europarlamentari extremiști și eurosceptici, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa coeziunii Uniunii Europene.
Această tendință a fost alimentată de crizele economice și sociale din regiune, dar și de campaniile de dezinformare orchestrate de Rusia.
Creșterea acestor forțe politice a ridicat întrebări cu privire la viitorul sprijinului european pentru statele candidate, inclusiv Moldova. Deja vedem în unele state membre ale Uniunii Europene lideri care fac voit jocul Rusiei. Este vorba despre Viktor Orban în Ungaria și Robert Fico în Slovacia.
Rusia spera ca și Călin Georgescu în România să fie pionul său principal pentru a slăbi unitatea europeană și a da jos rând pe rând, precum piesele de domino, fiecare stat care sprijină Ucraina în război.
Revenirea lui Donald Trump
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025 creează o perioadă de incertitudine geopolitică. Pe de o parte, competiția globală cu Rusia și accentul pe securitatea energetică și economică ar putea duce la o atenție mai mare asupra regiunii estului Europei și a relațiilor dintre SUA și aliații din cadrul NATO, inclusiv Ucraina.
Statele Unite ar putea intensifica sprijinul pentru Ucraina, având în vedere rolul său crucial în contracararea influenței ruse.
Politica externă a lui Trump, marcată de o abordare mai izolaționistă și de tendința de a reduce implicarea directă în conflicte externe, ar putea aduce o reducere a sprijinului pentru Kiev și, implicit, ar întări poziția Moscovei.
Totuși, am putea avea o surpriză plăcută în noua abordare a lui Trump, care îl va desemna pe generalul Keith Kellogg drept emisar special pentru Ucraina. El pledează pentru continuarea sprijinului militar american pentru Ucraina, amenințând cu o escaladare a acestuia, în cazul în care Putin refuză să negocieze pacea.
Provocările anului 2025
Alegerile parlamentare din toamna lui 2025
Alegerile parlamentare din Moldova vor fi esențiale pentru stabilitatea politică și direcția strategică a țării.
Cu o opoziție care continuă să promoveze narative anti-occidentale și o populație expusă constant dezinformării, Moldova trebuie să asigure un proces electoral transparent și corect.
Instituțiile democratice trebuie consolidate, iar campaniile de informare publică vor juca un rol crucial în contracararea influențelor externe.
Schimbările în politica externă americană, pacea în Ucraina și conflictele regionale
Una dintre principalele necunoscute ale anului 2025 este revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, care va un impact major asupra negocierilor de pace din Ucraina și asupra altor războaie mai îndepărtate, dar și direct asupra Republicii Moldova.
Dacă administrația Trump ar opta pentru o abordare mai favorabilă Rusiei sau ar reduce sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei, acest lucru ar putea afecta stabilitatea regiunii și ar întări pozițiile Kremlinului.
În paralel, conflictele din alte regiuni, precum Orientul Mijlociu, mai ales în Israel și Gaza, ar putea deveni mai complexe în contextul unei politici externe americane mai instabile.
Statele Unite ar putea fi mai puțin implicate în soluționarea acestor conflicte, ceea ce ar putea conduce la escaladarea tensiunilor și la o mai mare volatilitate geopolitică. În acest context, stabilitatea globală ar depinde de capacitatea țărilor europene și a altor actori internaționali de a se adapta și de a juca un rol mai activ în gestionarea acestor crize.
Alegerile din Germania și Franța – semnalul unei schimbări politice majore
În 2025, alegerile din 23 februarie în Germania și posibil alegerile anticipate în Franța, din cauza instabilității politice și bugetare, ar putea aduce la putere forțe politice extremiste. Asta ar reprezenta o schimbare semnificativă pentru politica Uniunii Europene și ar putea afecta sprijinul pentru integrarea europeană.
Respectiv, Moldova s-ar putea confrunta cu dificultăți suplimentare în drumul său spre integrarea în UE. În acest context, este esențial ca Moldova să își diversifice aliații și să își consolideze relațiile cu alte state membre pro-europene pentru a asigura continuitatea sprijinului internațional.
În plus, va fi necesar ca Moldova să-și continue reformele interne, să combată extremismul și să contracareze dezinformarea rusească, pentru a rămâne un partener credibil și valoros în fața provocărilor geopolitice din 2025.
În loc de concluzii
În 2025, provocările vor continua, cu alegeri parlamentare programate în Republica Moldova (probabil în septembrie/octombrie), alegeri prezidențiale în România (martie/aprilie) și alegeri locale în Georgia (octombrie).
În acest context, riscurile externe rămân o preocupare majoră, în special din partea Rusiei, care va continua să utilizeze finanțarea ilegală, dezinformarea și tehnicile hibride pentru a influența procesele electorale.
Aceste provocări vor pune presiune pe integritatea procesului electoral și pe coeziunea socială, iar țările din regiune vor trebui să fie pregătite să protejeze sistemele lor democratice. De asemenea, este esențial să se pună accent pe consolidarea instituțiilor democratice și pe educația civică a cetățenilor, pentru a preveni manipularea informațională și a asigura transparența și corectitudinea alegerilor la fel de importante din 2025.
Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md