Președintele Nicușor Dan l-a numit la Curtea Constituțională pe profesorul clujean Dacian Cosmin Dragoș, schimbând în acest fel echilibrul Curții.
Teoretic, PSD pierde majoritatea la CCR.
Totuși, majoritățile au fost relative, mai ales în ultimii 15 ani, iar cel mai bine s-a văzut în perioada lui Traian Băsescu: fostul președinte a reușit să aibă majoritatea judecătorilor constituționali de partea lui abia spre sfârșitul celui de-al doilea mandat, cu toate acestea, au existat și mai înainte situații în care Curtea a jucat cu el, ceea ce nu a împiedicat suspendarea fostului președinte de două ori (2007 și 2012).
Potrivit Constituției, președintele numește trei dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale a României (CCR), iar Curtea se înnoiește cu o treime din judecătorii ei din 3 în 3 ani: anul acesta, Camera Deputaților l-a ales pe Csaba Asztalos (51 de ani), propus de UDMR, Senatul pe Mihai Busuioc (51 de ani), din partea PSD, iar președintele pe Dacian Cosmin Dragoș (50 de ani), profesor universitar la Cluj, neafiliat politic.
Doi dintre noii judecători vor fi de partea reformelor:
- (1) Csaba Asztalos, care a pus pe picioare CNCD (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării) și care și-a dovedit echilibrul în fruntea acestei instituții;
- (2) profesorul Dacian Cosmin Dragoș, care și-a dat demisia din funcția de președinte al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, după ce această instituție a stabilit, în ciuda evidențelor, că fostul ministru liberal de Interne, Lucian Bode nu și-a plagiat lucrarea de doctorat. Această decizie venea în contradicție cu verdictul Universității Babeș-Bolyai.
De aceeași parte a reformei se află
- (1) Simina Tănăsescu, profesoară de drept constituțional la Universitatea București, numită de fostul președinte Klaus Iohannis la CCR,
- (2) fosta senatoare liberală Iulia Scântei, aleasă de Senat și
- (3) Mihaela Ciochină, fostă consilieră prezidențială, numită tot de Iohannis.
E nevoie de o majoritate de minimum 5 judecători din cei 9 pentru ca reformele actualei coaliții de guvernământ să treacă de CCR, în cazul foarte probabil în care ar fi atacate de Opoziție sau dacă în urma proceselor juridice se va ajunge la Curtea Constituțională.
De partea cealaltă ar putea fi cei trei foști magistrați numiți de-a lungul vremii de PSD plus fostul șef al Curții de Conturi, toți patru sunt mai degrabă conservatori, cu loialități în zona dură a partidului, cu datorii atât politice, cât și juridice:
- (1) Bogdan Licu, fost procuror, numărul 2 în Parchetul General, acuzat că și-a plagiat teza de doctorat făcută la Academia SRI. Jurnalista Emilia Șercan a descoperit că a copiat, fără să citeze, mai mult de jumătate din teza sa de peste 400 de pagini. În timpul scandalului plagiatelor de la universitatea Serviciului Român de Informații, Licu a cerut Ministerului Educației să-i retragă diploma de doctorat, recunoscându-și în acest fel culpa;
- (2) Gheorghe Stan, fost procuror, care a avansat pe seama investigațiilor disciplinare și care, în 2019, după ce a fost numit în fruntea Secției speciale a început imediat anchetarea Codruței Kovesi, i-a luat în vizor pe magistrații care se ocupau de dosarul Tel Drum în care era implicat liderul PSD, Liviu Dragnea, și i-a acuzat de abuz în serviciu pe procurorii care instrumentau Dosarul Revoluției, încercând să cumpere timp pentru Ion Iliescu;
- (3) Cristian Deliorga, fost judecător la Constanța, unde a fost acuzat că ar fi salvat mai mulți politicieni. Și el și Stan au fost trimiși la CCR de Liviu Dragnea;
- (4) Mihai Busuioc, fost șef al Curții de Conturi numit acolo tot de Dragnea, fără experiența juridică necesară unui judecător constituțional.
La CCR există deci 3 foști magistrați, care vor susține breasla din care vin, pentru păstrarea privilegiilor.
Cei 3 se așteptau ca președintele să o numească la CCR pe Corina Corbu, fosta șefă a Înaltei Curți, mai ales că în perioada electorală Nicușor Dan a spus de mai multe ori că preferă magistrații.
În acest fel, Curtea ar fi rămas cu o majoritate PSD.
Nicușor Dan a înțeles însă mecanismul, deloc subtil, pe baza căruia funcționează CCR, unde există multe terminații de partid, destule interese personale și, mai rar, opțiuni etice, luate independent.
Președintele și prim-ministrul știu că au nevoie de o Curte Constituțională gata să-și asume reforme dure:
- (i) modificarea vârstei de pensionare a magistraților;
- (ii) acceptarea noii legi care reglementează transparența declarațiilor de avere ale politicienilor și demnitarilor, așteptată în sesiunea de toamnă a Parlamentului, după modificările făcute recent chiar de CCR în favoarea politicienilor;
- (iii) pachetele de austeritate ale Guvernului, care în unele situații sunt mult prea dure, de pildă, mamele aflate în concediu pentru creșterea copilului nu vor mai beneficia automat de asigurare medicală dacă nu plătesc contribuția de sănătate;
- (iv) reorganizarea administrativ-teritorială, prin care să dispară primăriile falimentare, din satele unde nu se justifică;
- (v) modificarea legii pe baza căreia a fost înființată ANABI - Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Disponibilizate, care nu reușește să recupereze prejudiciile marilor corupți și nu numai.
Componența actuală a CCR ar putea schimba direcția, după ce în anii trecuți judecătorii constituționali au mers pe sens invers, i-au salvat pe corupți, apoi au decis că declarațiile de avere nu mai trebuie făcute publice, iar veniturile soțiilor nu mai contează, au hotărât că pensiile militarilor se indexează în funcție de salariul, gradul și funcția celor activi, iar aici se încadrează și foștii lucrători ai serviciilor secrete, inclusiv cei care au fost angajați ai Securității.
Pe scurt, i-au ajutat mai mult pe cei puțini și cu privilegii, decât pe cei mulți.
Sabina Fati