Ziua de 1 martie era cândva un simbol mult mai important decât ceea ce înseamnă astăzi această dată: din antichitate și până pe la începutul secolului XVIII, anul nou începea, pentru multe popoare, la 1 martie.
Era sărbătoarea care celebra încheierea iernii și apropierea iminentă a primăverii, totul pe fondul echinocțiului, care se apropia magic, prevestind evenimente șocante, căci altfel n-ar merita să fie povestite.
Pentru orientali, copiii născuți în martie erau sortiți să aibă noroc în viață. Pe ei urma să-i ocrotească pronia cerească și să-i facă fericiți. La romani, însă, martie era simbolul războiului și al zeului cu același nume. Acolo, la Roma, a avut loc unul din cele mai mediatizate asasinate din istorie: exact la mijlocul acestei luni era înjunghiat șeful statului – Iulius Caesar.
Istoricul de notorietate recunoscută Suetonius consemnează chiar că unii clarvăzători ai timpului îi preziceau cezarului crunta soartă, ca să se ferească, dar el hotărâse s-o înfrunte bărbătește, nu să se eschiveze, ca un laș.
Pentru Suetonius, Caesar n-ar fi ajuns să fie ucis de cuțit, dacă ar fi fost mai prudent, dacă nu s-ar fi expus și dacă ar fi ținut seama de bunele sfaturi ale clarvăzătorilor.
Dar, în timp ce pentru ereticii romani, luna martie era, un fel de piază rea și o ducă-se pe pustii, pentru romanii creștini, echinocțiul era semn de bucurie: în martie, pe data de 25, s-a produs miracolul Bunei Vestiri, a pogorât din slăvi Arhanghelul Gavriil și a vestit tainicele cuvinte: „Bucură-te, Fecioară!”.
Iar bucuria era aceea că Fecioara fusese aleasă ca, peste fix 9 luni, în decembrie, să-l aducă pe lume pe însuși fiul Domnului.
Să trecem, însă, peste legendă și să ne întoarcem la istorie și la prima zi a lunii martie. Căci această zi mi se pare plină de evenimente ale trecutului. Nu zic că n-ar fi și altele, tot pline și ele, dar aceasta parcă aș zice că-i aparte.
Și e normal să fie aparte: prinzi mai mult curaj și simți cum ți se încarcă bateriile, odată cu lumina primăverii, cu căldura soarelui și cu ghioceii ițiți printre firele de iarbă încolțită.
Atentă cu tot ce se întâmplă de-a lungul timpului, istoria consemnează atât episoade tragice, la care a fost martoră în prima zi de primăvară, cât și altele, destule, la care merită să ne îndreptăm gândul cu emoția trăirilor frumoase ale trecutului.
Merită reamintite:
1 martie 1562. Este începutul unor războaie religioase în Franța, marcat prin masacrarea a 1.000 de hughenoți (calviniști francezi) într-o singură zi. Dar episoadele războinice au continuat mulți ani, culminând cu „noapte sfântului Bartolomeu” din august 1572, când au fost masacrați 30.000 de hughenoți. Momentul este considerat de istorici drept „cel mai fioros masacru religios al secolului XVIII și unul din cele mai sângeroase din istorie”.
1 martie 1565. A fost fondat de către portughezi orașul Rio de Janeiro, capitala Braziliei până în anul 1960, când s-a mutat în noul oraș Brasilia. Astăzi, punctul de atracție al metropolei pare să fie Carnavalul de la Rio, care datează din anul 1723, care tocmai a împlinit 300 de ani și a cărui ediție 2023 s-a încheiat zilele trecute.
1 martie 1746. La noi, domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat hotărăște eliberarea din șerbie a rumânilor fugiți, care se reîntorc în țară. Unii consemnează evenimentul ca fiind „o primă dezrobire în Balcani”. Mă întreb retoric: astăzi se îngrijește cineva să le ofere vreun avantaj ispititor românilor care s-ar întoarce?
1 martie 1810. Se naște compozitorul Frederic Chopin, compozitor de faimă și pianist polonez, recunoscut peste veacuri ca maestru de neegalat în arta instrumentului cu clape.
1 martie 1815. Napoleon Bonaparte, care, după dezastruoasa retragere din Rusia, a fost instalat de învingătorii săi ca „rege” al insulei Elba, părăsește „regatul”, cu un grup de 900 de grenadieri, în fruntea cărora mărșăluiește trei săptămâni, cucerește Parisul, se instalează în palatal regal al Franței (unde memorialistul Las Casas consemnează că „papucii regelui Ludovic încă mai erau calzi”) și începe domnia de 100 de zile, terminată cu exilul definitiv pe inospitaliera insulă Sfânta Elena.
1 martie 1837. Se naște scriitorul Ion Creangă, emblemă a literaturii noastre, al Amintirilor din Copilărie, al lui Harap Alb, al lui Ivan Turbincă și al multor altora, care ne stârneau cândva emoțiile copilăriei.
1 martie 1867. La noi, apare primul număr al publicației „Convorbiri Literare”, grupare literară din care au făcut parte numeroase personalități ale culturii noastre: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Panait Cerna, Octavian Goga, Duiliu Zamfirescu, I. Al. Brătescu Voinești și mulți alții.
1 martie 1907. Din inițiativa doctorului Mina Minovici, și-a început activitatea în București primul serviciu de urgență din țară, sub denumirea „Salvarea”. Astăzi, instituția este mult evoluată, dar termenul încă s-a păstrat. Când suni la 112, nu întrebi nici de ISU, nici de DSU. Întrebi: Salvarea?
1 martie 1910. A avut loc cea mai spectaculoasă avalanșă consemnată vreodată în istorie, una care a acoperit aproape în întregime un tren de călători, în nord-estul comitatului King, Washington, SUA, provocând moartea a 96 de persoane. După unii autori, se pare că avalanșa a fost provocată de semnalul sonor, șuierat, al locomotivei.
1 martie 1938. A fost înregistrată în orașul Daegu din Coreea compania Samsung, o mică afacere, aparținând unui oarecare Byung-Chul Lee. Nimeni nu bănuia ce avânt va lua afacerea lui Byung-Chul Lee în următoarele decenii.
1 martie 1950. Cetățeanul britanic de origină germană Klaus Fuchs a recunoscut în fața instanței că furnizase sovieticilor informații ultrasecrete, privind construcția armelor nucleare. A fost condamnat la 14 ani de închisoare și i-a fost retrasă cetățenia britanică. După liberare, a fost primit în Germania de Est (comunistă), unde s-a bucurat de onoruri, ajungând membru al celor mai înalte foruri politice și al Academiei de Științe.
1 martie 1953. Liderul sovietic Iosif Visarionovici Stalin (născut Djugalvili) a căzut ca urmare a unui accident cerebral vascular, care, de altfel, i-a fost fatal.
1 martie 1998. Conform bilanțului contabil aferent filmului american „Titanic”, s-a anunțat oficial că acest film era primul din lume ale cărui încasări depășeau, la acea dată, un milliard de dolari.
1 martie 2001. Regimul taliban din Afganistan dispune dinamitarea și distrugerea statuii lui Buddha din Bamian, monument înscris în lista fondului UNESCO a patrimoniului universal de cultură.
Aș putea continua, dar adesea evenimentele recente sunt mai puțin atractive și mai neinteresante decât cele ce se petreceau în acele vremuri de baladă, când egiptenii își îmbălsămau morții, convinși că, până vom ajunge să ne naștem noi, cu siguranță ei vor învia.