- Într-o scrisoare trimisă Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, mai multe asociații ale magistraților protestează față de o eventuală lege de reformare a sistemului de pensii speciale.
- Motivația magistraților: dispariția privilegiilor ar duce la dispariția independenței profesionale.
- Chiar dacă despre subiectul pensiilor speciale se discută de ani de zile, magistrații n-au avut niciodată mesaje convingătoare către societate.
- O serie de decizii politice, luate de lideri care doreau să cumpere bunăvoința procurorilor și judecătorilor în cazul în care s-ar fi confruntat cu suspiciuni de corupție, au alterat contractul social inițial, transformând magistrații din România într-un fel de baroni ai legii.
- După nepăsarea generală din jurul grevei, societatea arată că e pregătită să accepte o resetare din temelii a sistemului de justiție.
Mai multe instanțe din România au intrat, la începutul acestei, săptămâni în grevă, încălcând legea, cum explică Ioana Ene Dogioiu în articolul „Când magistrații sfidează legea. Greva după anii concubinajului.
Judecătorii și procurorii, deși nu au dreptul să facă grevă, au decis să inițieze această mișcare de protest numită „amânarea cauzelor” pentru a-și păstra privilegiile.
Dacă greva cadrelor didactice, care a perturbat grav sfârșitul anului școlar, punând în pericol examenele naționale, a fost susținută puternic de opinia publică din România, nu cred că există ceva mai nepopular în țară, astăzi, ca pensiile speciale ale magistraților.
Vârsta timpurie de încheiere a carierei și faptul că după sfârșitul acesteia, în multe cazuri, magistrații primesc pensii mai mari decât salariul din timpul exercitării profesiei au creat un curent de opinie care dezaprobă privilegiile magistraților.
Șantaj și disperare
La o întâlnire informală a jurnaliștilor cu conducerea Parchetului de pe lângă Curtea Supremă, care a avut loc anul trecut, am întrebat dacă magistrații din România sunt conștienți de faptul că s-au deconectat de societate din cauza de pensiilor speciale?
Din păcate, nu am primit răspuns, senzația fiind că, pentru prima dată, în interiorul instituției se punea problema dintr-o astfel de perspectivă.
Într-o scrisoare trimisă Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, mai multe asociații ale magistraților protestează față de o eventuală lege de reformare a sistemului de pensii speciale din România.
„Această așa-zisă <reformă> subminează total independența și funcționalitatea sistemului judiciar. Sute de judecători au plecat deja în ultimele 12 luni, iar peste 1.100 de posturi judiciare sunt în prezent neocupate. Întregul sistem este pe punctul de a se prăbuși din cauza volumului de muncă copleșitor și a numărului insuficient de judecători, la care se adaugă amenințările continue la adresa statutului nostru ca urmare a <reformelor> aprobate de Comisia Europeană. Acest lucru trebuie oprit imediat!”, se arată în documentul trimis către Comisia Europeană.
În textul protestului se observă două lucruri: șantajul pe care îl exercită magistrații la adresa societății, sugerând faptul că renunțarea la privilegii ar duce la dispariția independenței lor și disperarea că o astfel de măsură e cerută chiar și de conducerea executivă a Uniunii Europene.
Ar fi fost indicat, în opinia mea, ca asociațiile magistraților să scrie o scrisoare și cetățenilor români în care să enumere principiile etice, morale și profesionale ce stau la baza pensionării, în multe cazuri, la 45 de ani, obligând contribuabilul să plătească lunar o sumă de bani mai mare sau egală cu salariul avut.
Deși despre subiectul pensiilor speciale se discută de ani de zile, magistrații n-au avut niciodată mesaje convingătoare către societate.
Baronii legii
În urmă cu un sfert de secol, între cetățenii din România și magistrați s-a încheiat un contract social în care primii au fost de acord ca procurorii și judecătorii să fie mai bine plătiți din cauza restricțiilor profesionale, a statutului lor și a condițiilor grele în care-și desfășoară profesia.
O serie de decizii politice, luate de lideri care doreau să cumpere bunăvoința oamenilor legii în cazul în care s-ar fi confruntat cu suspiciuni de corupție, au alterat contractul social inițial, transformând magistrații din România într-un fel de baroni, imposibil de tras la răspundere de societate.
Astfel, pe parcursul unor ani, s-a ajuns ca vârsta de pensionare să scadă semnificativ, iar calculul drepturilor financiare cuvenite după încetarea activității să nu aibă nicio legătură cu principiul contributivității, aplicat celorlalți salariați.
„La 29 mai 2023, coaliția de guvernare a propus o listă de amendamente care modifică, în mod fundamental, inacceptabil, intempestiv și complet netransparent proiectul de lege pentru modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, care se află în prezent în dezbatere parlamentară finală în Camera Deputaților”, se mai arată în scrisoarea trimisă de asociațiile profesionale Comisiei Europene.
Prin modul iresponsabil de comportament în materia pensiilor, magistrații din România au ajuns în situația în care nu mai au niciun sprijin - nici la cetățeni, nici la oamenii politici, nici la instituțiile europene.
Magistrații au pierdut contactul cu realitatea
După nepăsarea generală din jurul grevei, societatea arată că e pregătită să accepte o resetare din temelii a sistemului de justiție, cu toate riscurile ce decurg de aici, decât să continue să plătească sume exorbitante unor oameni care au o activitate profesională, în medie, de două decenii, pentru ca, apoi, să trăiască pe spinarea celor care muncesc patru, beneficiind de o pensie cu care nu reușesc să-și asigure traiul zilnic.
Punerea în pericol a funcționării sistemului de justiție, prin reducerea activității, se află în responsabilitatea lor, iar încetinirea proceselor nu deranjează prea rău pentru că, oricum, cu toate privilegiile și beneficiile deținute, actul de justiție, rareori, a durat o perioadă de timp rezonabilă.
Judecătorii și procurorii, pentru a deveni credibili, trebuie să găsească soluții pentru a câștiga din nou respectul cetățenilor care respectă legea. Iar acest lucru nu-l vor putea face continuând să fie tineri pensionari cu pensii mai mari decât salariul.
În opinia mea, ar fi fost bine ca magistrații să se organizeze și să rezolve ei problema pensiilor speciale, nu să mineze orice încercare de a găsi o soluție.
Și-au folosit puterea și influența pentru a se poziționa deasupra legii și a celorlalți oameni până când s-au izolat și au pierdut contactul cu realitatea.
Un sprijin care va lipsi
Printre procurori și judecători sunt mulți oameni care-și fac treaba cu pasiune și responsabilitate, unii dintre ei recunosc, în discuții particulare, că s-a ajuns prea departe, dar marea majoritate nu vrea să renunțe la privilegiile financiare legate de vârsta de pensionare.
După trei decenii de democrație, așa cum au fost, cu bune, cu rele, societatea românească s-a maturizat și are capacitatea să înțeleagă ce se întâmplă.
Oamenii acceptă tot mai greu minciuna și sunt conștienți de contribuția lor la bunăstarea generală.
Acesta e principalul motiv pentru care învățătorii și profesorii din România au găsit un sprijin popular surprinzător chiar și pentru liderii politici. Au considerat că salariații din educație au fost mințiți de guverne succesive, care au subfinanțat sistemul.
Dar în cazul magistraților, acest sprijin va lipsi cu desăvârșire.
Oricum, la nivelul societății, se manifestă o mare nemulțumire din cauza faptului că procurorii anticorupție au depus armele, prea multe decizii sunt în favoarea privilegiaților, criminalitatea crește, iar instanțele funcționează cu încetinitorul.
În raport cu contribuabilul român, magistrații n-au niciun fel de argumente pentru a-și susține cauza. Mai mult, în lipsa capacității de a se organiza și de a găsi soluții la problema pensiilor speciale, ușile Comisiei Europene s-au închis, instituția cerându-le aleșilor să rezolve rapid problema.