Fără să bruscheze liniile tradiționale de politică externă, Nicușor Dan e nevoit să facă ajustări din mers. Totuși, axa București-Washington nu mai trece prin Londra, ci traversează Berlinul.
Călătoria președintelui Nicușor Dan în Germania, a doua după vizita la Chișinău, sugerează nevoia Berlinului de conectare mai bună cu spațiul est-european și urgența Bucureștiului de a găsi piloni de sprijin în vestul continentului.
Oscilațiile lui Donald Trump și declarațiile acuzatoare ale vicepreședintelui american J.D.Vance la adresa României au produs ecouri diferite la București. O parte din administrația autohtonă s-a îndreptat în mod natural spre cele două centre de putere europene: Paris și Berlin. O altă parte a rămas consecventă pe direcția Washington, în vreme ce influența Moscovei la diferite niveluri politice sau securitate nu a putut fi înlăturată.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost primul care l-a felicitat pe Nicușor Dan, după câștigarea alegerilor, dar l-a susținut și în campania electorală.
Săptămâna trecută, la ziua națională a Franței, Nicușor Dan a subliniat că România nu e doar o țară francofonă, ci și francofilă, iar cele două state au "o viziune comună" despre viitorul UE: "O Europă mai unită, mai rezilientă și mai deschisă către cetățeni".
Anul acesta se împlinesc 145 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, iar parteneriatul strategic româno-francez ar putea să se întărească pe fondul schimbării paradigmei statelor membre NATO, care nu se mai bazează atât de mult pe alianța lor comună defensivă, ci tind să dubleze această plasă de siguranță cu acorduri bilaterale.
Acum zece zile, de pildă, Franța și Marea Britanie au decis, pentru prima dată, să își coordoneze utilizarea armelor nucleare, în cazul unui atac, prin așa-numita Declarație Northwood, care garantează că adversarii lor știu că va exista un "răspuns din partea a două națiuni".
Premierul britanic, Keir Starmer, și președintele francez, Emmanuel Macron, au precizat că nu-și pot imagina un scenariu în care un atac asupra Europei să nu provoace o reacție comună din partea Marii Britanii și a Franței.
Apoi, săptămâna trecută, cancelarul german, Friedrich Merz, și premierul britanic, Keir Starmer, au semnat Tratatul Kensington, considerat "istoric", de cei doi oficiali și care prevede o cooperare strânsă în domeniul Apărării.
Cele două state vor colabora în privința rachetelor cu rază lungă de acțiune de 2.000 km, care vor depăși performanțele rachetelor de croazieră franco-britanice Storm Shadow. Tratatul franco-german include și o clauză de asistență reciprocă și menționează acordul de apărare încheiat anul trecut.
În plus, compania germană din domeniul tehnologiei de apărare, Stark, a convenit să construiască o nouă fabrică în Marea Britanie, prima unitate de producție din afara Germaniei, pentru a crea sisteme fără pilot bazate pe inteligența artificială.
Odată cu vizita lui Nicușor Dan la Berlin, România și Germania au stabilit, la rândul lor, un Plan de acțiune pentru o cooperare bilaterală consolidată, semnat de șefii diplomațiilor celor două state, dar la care se lucrează de mai bine de un an.
Acest plan include componente de Apărare și Securitate. Președintele român a vorbit și despre "negocieri avansate" între producătorul german de tehnică de apărare Rheinmetall și fabrica de armament de la Mediaș, parte a companiei naționale Romarm.
Cancelarul Friedrich Merz a menționat la întâlnirea cu Nicușor Dan "încercările Rusiei și ale altor țări" de a diviza Uniunea Europeană și de a slăbi NATO, precizând că răspunsul la aceste tentative de destabilizare "trebuie dat doar prin mijloace democratice".
Cu toate că a vorbit despre necesitatea sprijinului militar pentru Ucraina, Nicușor Dan nu a spus dacă România se aliniază statelor care vor plăti echipamentele militare pe care SUA sunt de acord să le dea ucrainenilor, doar dacă europenii le vor achita integral.
Franța și Italia consideră că e preferabil să fie susținută industria militară europeană. Cancelarul federal, în schimb, e cel care, potrivit Wall Street Journal, l-ar fi provocat pe președintele american să schimbe tactica, atunci când l-a sunat pe Trump pe 4 iulie să-l felicite de Ziua Independenței și să-i propună ca Germania să cumpere în contul Ucrainei două sisteme Patriot.
După ce Trump a schimbat macazul, Norvegia a anunțat că va cumpăra și ea unul dintre sisteme, iar Canada, Danemarca și Finlanda vor contribui pentru încă unul sau două sisteme Patriot.
România a donat deja un astfel de sistem, pe care încă nu a reușit să-l înlocuiască.
Wall Streat Journal consideră că lui Merz, care a făcut avere în sectorul privat și care își pilotează propriul avion, i-a fost mai ușor decât președintelui francez să țină legătura cu Trump și că cei doi vorbesc săptămânal la telefon.
Așa că Berlinul și Washingtonul continuă o relație tradițională devenită complicată după scandalul de acum zece ani în care americanii au spionat-o pe fosta cancelară, Angela Merkel. Relațiile personale cu Donald Trump par să dea roade mai repede decât cele oficiale.
Președintele Finlandei s-a împrietenit cu omologul său american la un turneu de golf din Florida, în vreme ce secretarul general NATO, Mark Rutte l-a numit "tăticul".
Președintele României nu are o legătură directă, dar șeful cancelariei de la Cotroceni a anunțat că a venit o invitație de la Casa Albă. Poate că Nicușor Dan va reuși să-l convingă pe Trump să păstreze trupele americane în România, deși nu e clar ce ar putea să-i ofere în schimb.
Atena, spre exemplu, așteaptă o aprobare din partea Congresului pentru legea privind parteneriatul de securitate SUA-Grecia, care prevede extinderea prezenței militare americane în Grecia, inclusiv în insule. Statele Unite pot controla Mediterana de Est de aici, deși nu e clar dacă mai sunt interesați americani de această regiune.
În România mai sunt doar câțiva militari americani, în schimb, tacticile subversive ale Rusiei avansează prin acțiuni hibride și propagandă, prin lovituri la granița de est a țării, prin influențe politice.
Bucureștiul are, deci, nevoie de ancore solide în Europa Occidentală și legături mai bune cu nordul continentului, acolo unde pericolul rusesc e perceput mai puternic decât oriunde altundeva și unde pregătirile se fac mult mai serios decât în România.
Sabina Fati