Abandonarea Afghanistanului: continuarea sau resetarea politicii americane

hari.bucur.marcu

Expert international in materia apararii nationale

Hari Bucur-Marcu are o experienta de decenii in mediul international, pe problematici legate de institutionalizarea domeniului apararii nationale, controlul democratic al sistemelor de securitate nationala, politici de securitate si de aparare nationala. Ofiter de aviatie si fost sef al Serviciului Strategii de Aparare la Statul Major General, detine titlul de doctor in stiinte militare, obtinut in 2001 la Academia de Inalte Studii Militare cu teza "Implicatii economice in planificarea apararii nationale a Romaniei". In perioada 1990 - 2003 a fost responsabil sau direct implicat in aspecte esentiale ale reformei Armatei Romaniei, cu deosebire in relatia cu NATO, si a lucrat nemijlocit in structurile Aliantei ca sef de sectie invatamant si instructie. A publicat carti si articole pe subiecte din domeniu, oferind expertiza internationala. Este cavaler al Ordinului National "Pentru merit", ca recunoastere a contributiei sale la integrarea Romaniei in NATO.

Astăzi, de dimineață, americanii care interesați de situația de securitate din Afghanistan au putut să afle de la CNN că localitatea Kandahar, al doilea oraș ca mărime din Afghanistan, cu o populație de peste 600.000 locuitori, stă să cadă în mâinile răzbunătoare ale talibanilor, fiind practic înconjurat de forțele acestora. Am amintit sursa CNN, în condițiile în care toate agențiile și canalele de știri abordează acest subiect, doar pentru că CNN este declarat pro-Biden, iar faptul că politica președintelui în materia Afghanistanului este menționată de acest canal de știri televizate că ar fi dezastruoasă pentru „moștenirea Biden de politică externă” indică seriozitatea situației.

ADVERTISING

Dar nu asta i-ar preocupa prea tare pe americani, ci faptul că Administrația Biden apreciază că personalul ambasadei sale ar fi în pericol, în capitala Kabul, ambasada fiind și punctul de referință în operațiunea de evacuare a personalului american de asistență pentru autoritățile locale, precum și a unei populații neprecizate ca mărime, de translatori și alți colaboratori afghani, care nu pot fi abandonați acolo, după plecarea americanilor, deoarece ar fi măcelăriți de talibani, ca trădători.

De mai bine de două zile, principalii actori din cabinetul Președintelui Biden, secretarii de stat și al apărării, muncesc zi și noapte pentru a discuta cu toate părțile implicate și interesate de subiect, inclusiv cu aliații europeni din NATO, nu atât pentru a găsi o soluție durabilă, ci pentru a rezolva problemele punctuale ce apar pe timpul retragerii americane, ce se va finaliza la sfârșitul acestei luni, indiferent ce se va întâmpla pe teren. Președintele Joe Biden a autorizat suplimentarea forțelor americane aflate în misiune pentru protecția personalului ambasadei americane din Kabul cu 3.000 de militari, insistând în același timp pe faptul că retragerea definitivă și completă nu este negociabilă.

Cum de s-a ajuns aici?

Practic, situația din Afghanistan, cu personalul american și cel contractat local în pericol și cu abandonarea securității locale și naționale în mâinile șovăielnice ale forțelor afghane naționale, este consecința previzibilă a deciziei de retragere a forțelor militare americane din Afghanistan, decizie strategică, luată de Administrația Trump și implementată de Administrația Biden.

Decizie care se bazează pe rezultatul negocierilor ce durează de mai bine de doi ani, între oficialitățile afghane, talibanii afghani și americani. Negocieri ce sunt și în acest moment în curs, pe teme subsecvente retragerii americane. Retragere dorită de toți cei implicați în negocieri, deci și de autoritățile locale, cele practic incapabile să facă față ofensivei armate a talibanilor, declanșată de câteva săptămâni.

Interesant este de menționat că, dacă în multe alte puncte de pe agenda de securitate mondială a Statelor Unite ale Americii, noul încă (7 luni în funcție) președinte Joe Biden a ținut să aibă o politică oarecum opusă celei a precedentei Administrații Trump, în cazul Afghanistanului constatăm o continuare lineară a politicii Trump de către Administrația Biden. Cu nuanțe, desigur. Cel mai probabil, arhitecții politicii externe și de securitate americane contează pe scuza că eșecul acestei politici i s-ar datora inițiatorului ei, adică lui Donald Trump, și nu executantului ei, adică lui Joe Biden.

Ceea ce este o expresie a cinismului cu care se operează în rezolvarea unor astfel de teme, în care sunt jucate viețile a zeci de mii sau chiar milioane de oameni.

Cinism pe care americanul din public nu îl împărtășește și nici nu îl încurajează. Spiritul american este cel al grijii față de cel mai slab. Am văzut pe aici opinii cum că da, e normal ca poporul afghan să își determine singur soarta, dar asta nu înseamnă că americanii nu au totuși o responsabilitate pentru acel popor, după ce au dus un război pe teritoriul Afghanistanului și după ce au menținut acolo o prezență militară de două decenii încoace.

Responsabilitatea asta include dar nu se rezumă la a nu fi America la originea unei crize umanitare de proporții, în condițiile în care talibanii din Afghanistan se întrec în a introduce teroarea în rândul populației încă necotropite. Și totuși, din America, cam așa se văd lucrurile: retragerea din Afghanistan dă voie talibanilor să fie în ofensivă militară greu, dacă nu imposibil de oprit de către forțele militare oficiale afghane, iar amenințările cu execuția tuturor celor care au colaborat cu americanii preced avansarea pe teren a acelor forțe talibane.

Alte informații relevante pe subiect:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇