Pe fondul deteriorării situației de securitate din Afganistan, Ministerul Afacerilor Externe informează că a fost reevaluat și ridicat nivelul de alertă pentru acest stat și îndeamnă cetățenii români să părăsească de urgență teritoriul și să evite orice deplasare în Afganistan.
MAE avertizează că aceste evoluții de securitate se asociază cu un risc major de atentate teroriste și de confruntări armate.
MAE reamintește că activitatea Ambasadei României la Kabul a fost suspendată în anul 2019, în urma unui atentat care a avariat grav clădirea misiunii.
”Având în vedere lipsa unei misiuni operaționale la Kabul și faptul că Ambasada României de la Islamabad a preluat reprezentarea țării noastre în relația cu Afganistanul, capacitatea de intervenție a acestei misiuni în Afganistan este limitată, mai ales în contextul deteriorării situației de securitate din această țară.
MAE recomandă ferm cetățenilor români care se deplasează în Afganistan sau care se află deja pe teritoriul acestui stat să se adreseze Ambasadei României la Islamabad şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând propriile coordonate pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă”, se arată într-un comunicat transmis SpotMedia.ro.
Cetățenii români pot solicita asistență la numărul de telefon +92 51 8441476, apel redirecționat către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), iar în caz de urgență au la dispoziție și telefonul misiunii diplomatice +92 311 4469900.
Tot mai multe state își închid ambasada și le spun cetățenilor lor să plece din Afganistan
Cetățenii români pot solicita sprijin și misiunilor diplomatice ale statelor membre ale Uniunii Europene care sunt încă operaționale la Kabul.
Doar că deja și acestea fie își închid temporar activitatea, fie reduc personalul.
Danemarca şi Norvegia au anunțat vineri că îşi închid temporar ambasadele de la Kabul, iar Germania îşi reduce personalul diplomatic din capitala afgană "la minimul absolut", au anunţat miniştrii de externe ai celor trei ţări, citaţi de Reuters, dpa şi AFP.
Tot personalul diplomatic danez va fi evacuat, inclusiv angajaţii locali din Afganistan, a anunţat ministrul danez de externe Jeppe Kofod în cadrul unei conferinţe de presă, potrivit agenţiei de ştiri Ritzau şi canalelor de ştiri DR şi TV2.
La puţin timp după aceea, ministrul norvegian de externe Ine Eriksen Soreide a anunţat că şi ţara sa va proceda la fel. Ambii au precizat că siguranţa angajaţilor, expatriaţilor şi staffului local reprezintă cea mai mare prioritate.
"Vom reduce în următoarele zile personalul nostru din ambasada germană din Kabul la minimul absolut necesar", a anunţat la rândul său Heiko Maas într-o scurtă declaraţie, după anunţuri similare de la Washington şi Londra. "Ambasada va continua să funcţioneze", a ţinut el să precizeze, potrivit Agerpres.
De asemenea, ministrul a anunţat trimiterea unei echipe de susţinere în capitala afgană pentru a ajuta la evacuarea personalului.
"Echipa de coordonare pe timp de criză a guvernului a decis, de asemenea, să devanseze zborurile care erau iniţial plănuite pentru sfârşitul lui august", le-a mai spus Maas jurnaliştilor la Denzlingen, în sudul Germaniei.
Ministrul a precizat că scopul acestor chartere este de a scoate din ţară personalul ambasadei, precum şi colaboratorii afgani. Afganii care nu dispun de vize îşi vor primi documentele în Germania pentru a accelera procesul.
"Fac din nou apel la toţi cetăţenii germani încă prezenţi în Afganistan să părăsească acum ţara. Eventuale măsuri suplimentare vor fi discutate cu partenerii noştri internaţionali în următoarele zile", a mai spus el.
Şi Ministerul de Externe francez a reiterat apelul către cetăţenii francezi să părăsească Afganistanul cât mai repede posibil.
NATO
Pe de altă parte, Alianţa Nord-Atlantică, prin vocea secretarului general Jens Stoltenberg, a anunțat că va continua să susţină "cât se poate de mult" Administraţia de la Kabul şi serviciile de securitate afgane.
"Aliaţii din cadrul NATO s-au reunit astăzi în cadrul Consiliului Nord-Atlantic pentru consultări pe tema situaţiei din Afganistan. Continuăm să evaluăm evoluţiile de pe teren şi suntem în contact constant cu autorităţile afgane şi cu restul comunităţii internaţionale", a declarat vineri Jens Stoltenberg, conform Mediafax.
"Obiectivul nostru este că susţinem Administraţia afgană şi forţele de securitate cât se poate de mult. Siguranţa personalului nostru este extrem de importantă. NATO va menţine prezenţa diplomatică la Kabul şi va continua să se adapteze în funcţie de necesităţi", a precizat Jens Stoltenberg.
"Aliaţii din cadrul NATO sunt profund preocupaţi de nivelul ridicat de violenţă cauzat de ofensiva talibanilor, inclusiv de atacurile asupra civililor, de asasinatele punctuale şi de informaţiile referitoare la alte abuzuri grave în materie de drepturile omului.
Talibanii trebuie să înţeleagă că nu vor fi recunoscuţi de comunitatea internaţională dacă preiau puterea cu forţa. Noi menţinem angajamentul de a susţine identificarea unei soluţii politice la conflict", a subliniat secretarul general NATO.
Statele Unite au decis vineri retrimiterea a 3.000 de militari în Afganistan, pentru a facilita evacuarea cetăţenilor americani, inclusiv a celor mai mulţi membri ai personalului diplomatic. "Este vorba de o pregătire prudentă. Vrem să ne asigurăm că avem capabilităţi suficiente pentru orice situaţie de urgenţă", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
De asemenea, Marea Britanie va retrimite 600 de militari în Kabul, pentru operaţiuni de repatriere a cetăţenilor britanici. Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a convocat o reuniune de urgenţă pe tema conflictului din Afganistan, iar ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a criticat decizia fostului preşedinte american Donald Trump de retragere a trupelor SUA din Afganistan.
Context
Talibanii au cucerit vineri al doilea şi al treilea cele mai mari oraşe din Afganistan, Kandahar şi Herat, în timp ce ambasadele străine se pregătesc să trimită trupe pentru a evacua personalul diplomatic din capitala Kabul.
Insurgenţii au cucerit de asemenea vineri oraşul Pul-e-Alam, capitala provinciei Logar, situată la numai 50 de kilometri sud de Kabul, astfel că acum controlează aproape jumătate din capitalele provinciale afgane, care toate au căzut în mâinile lor în numai opt zile.
Capitala Kabul, Mazar-i-Sharif, principalul oraş din nord, şi Jalalabad (est) sunt singurele trei mari oraşe aflate încă sub controlul guvernului afgan.
Citește și:
