Februarie 2023 este luna pe care am putea să o caracterizăm printr-o imagine sugestivă: un echilibru fragil, care se poate rupe oricând și ne poate duce în orice extremă: fie a unei reveniri a iernii și chiar cu aspecte mai severe sau o primăvară timpurie, care să facă uitată iarna care aproape a durat 2 săptămâni și la noi.
Și totul depinde, iarăși, de cum se va comporta vortexul stratosferic. Cei de la ECMWF au ales să meargă pe o estimare curajoasă, a unei luni februarie foarte reci, care ar putea intra în top 3 cele mai reci luni februarie, dacă se confirmă scenariul.
Ce va face vortexul?
Climatologic vorbind, dacă ne uităm la datele istorice înregistrate, chiar dacă februarie este ultima lună de iarnă, iar apropierea primăverii ne face să visăm cu ochii deschiși la zile mai calde, lucrurile nu stau neapărat așa și Făurar mai păstrează încă din caracteristicile severe ale lunii ianuarie, de exemplu, astfel că, în continuare, pe fondul unor advecții reci pe o circulație N, NE și NV, poate aduce valori de temperatură foarte scăzute și chiar episoade de ger.
Nici ninsorile și chiar episoadele de viscol sever nu lipsesc. Să nu uităm că ”viscolul cel mare”, cum este cunoscut cel din 1954, a avut loc fix în luna februarie.
Dar anii au trecut, discuțiile despre vreme, mai ales pe termen lung, nu au cum să nu ia în calcul și schimbările climatice majore, încălzirea globală și aspecte nestudiate poate suficient încă, aşa cum ar fi activitatea solară sau impactul asupra centrilor barici al unui vortex slab sau puternic.
După cum v-am prezentat și noi, dar și mai în detaliu și bine colegii de la Climatologie și Prognoze Globale, sfârșitul lunii ianuarie a adus în stratosferă un episod de încălzire stratosferică rapidă (SSW) considerat minor (prin faptul că viteza vânturilor zonale nu a coborât sub 0, determinând astfel schimbarea direcției lor), dar a fost totuși o încălzire stratosferică ce a transmis rapid semnale și către troposferă, dacă este să ne uităm la coborârea arctică care a adus aerul foarte rece și gerul care persistă de mai bine de o săptămână la nivelul țării noastre.
Strict la nivel stratosferic, lucrurile nu sunt încă înclinate înspre o balanță sau alta.
Nu este exclusă nici o nouă încălzire, care să destabilizeze vortexul, dar nici varianta prin care vortexul să se refacă rapid.
Ce înseamnă aceasta? Că putem avea, în primul caz, o continuare a ”parfumului” de iarnă pe care ni l-a adus acest început de februarie (în caz de nou SSW) sau că putem intra pe un proces de încălzire care apoi cu greu va mai putea fi dislocat.
În cele mai noi rulări, modelul european, ECMWF, merge, în luna februarie, pe o persistență la nivelul țării noastre a unui regim anticiclonic, fie că vorbim de dorsala anticiclonului Azoric în săptămâna 6 – 12 februarie, a Est-Europeanului (13 – 19 februarie) sau a unui brâu anticiclonic între Azoric și Est – European în ultima săptămână din lună (20 – 27 februarie).
Din punct de vedere al circulației atmosferice, februarie pare a fi luna discrepanțelor majore, trecând extrem de repede de la o circulație atlantică (care să ducă abaterile termice de la 850 hPa și la valori cu +10, +12 grade peste normal) la momentele în care intră pe o circulație NE, ce aduce coborâri polare / arctice viguroase.
Temperaturi
ECMWF a decis să meargă, pentru luna februarie, pe un regim termic cum nu am mai avut de mult timp la nivelul țării noastre, caracterizând o lună mai rece decât normal, cu abateri care, prin sudul Moldovei, NV Dobrogei, zonele montane și Transilvania, ar putea ajunge și la –3 grade față de normele climatologice.
Prin restul Munteniei, centrul Moldovei, Maramureș, mare parte din Banat și Crișana regimul termic lunar va fi tot sub norme, cu valori de –0.5 spre –1 grad.
Oltenia, vestul Banatului și nordul Moldovei sunt regiunile care vor avea un februarie normal din punct de vedere termic.
Defalcat pe săptămâni, săptămâna 06 – 12 februarie va fi foarte rece la nivelul întregii țări, săptămâna 13 – 19 februarie va fi una cu regim termic normal, iar ultima săptămână din februarie vine cu o încălzire ușoară, doar prin zonele montane urmând să fie temperaturi normale pentru data din calendar.
Cât şi unde mai ninge
Luna februarie nu este o lună care să exceleze din punct de vedere al regimului de precipitații. În bună parte din țară acestea se apropie de 30 – 40 l/mp și cantități mai mari de 40 de l/mp avem mai ales prin zonele montane.
ECMWF estimează o lună februarie deficitară în cea mai mare parte din țară, excepția urmând să fie dată de Apuseni, Munții Banatului, Transilvania, nordul Orientalilor, regiuni cu un regim pluviometric normal / excedentar.
Astfel, prin Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, vestul extrem al Banatului, abia vom strânge un 15 – 20, 25 de l/mp, în timp ce în restul zonelor vorbim de un 30 – 40, izolat 50 de l/mp, cu cele mai mari cantități acumulate în zona Munților Banatului, Apuseni și nordul extrem al Orientalilor (50 – 60 de l/mp).
Defalcat pe săptămâni, săptămânile 06 – 12 și 13 – 19 februarie vin cu deficit de precipitații, pentru ca abia ultima săptămână din lună, 20 – 27 februarie, să aibă parte de precipitații în limita normală a intervalului.
Nu vor lipsi nici ninsorile din peisaj, dar ele, cel puțin la cum arată estimările de acum, vor prefera mai ales zonele montane, Transilvania și Maramureșul, iar prin celelalte regiuni vor fi destul de slabe.
Material realizat de Prognoze Meteo:
Puteți susține financiar acest proiect pe: Patreon.com/PrognozeMeteo.