Oamenii de știință spun că avantajele și dezavantajele ecologice ale brazilor de Crăciun nu se reduc doar la impactul climatic al brazilor adevărați sau din plastic. Așadar, care este cea mai bună alegere de Crăciun pentru a rămâne prieteni cu mediul?
Numai în Statele Unite se vând anual 25-30 de milioane de brazi de Crăciun adevărați, iar în Marea Britanie aproximativ cinci milioane. De asemenea, brazii adevărați ar putea reveni la modă în rândul generațiilor mai tinere – un sondaj efectuat în SUA în 2019 a constatat că milenialii sunt cu 82% mai predispuși decât generația baby boomer să cumpere un brad viu.
Dar impactul negativ asupra mediului s-ar putea să nu fie atât de clar pe cât se credea câmdva. Aceste discuții se concentrează adesea pe amprenta relativă de carbon a brazilor reali în comparație cu cei din plastic, dar cercetătorii spun că discuția merge mult dincolo de acest aspect, notează BBC.
„Cred că există mult mai multe nuanțe decât simplul văitat: «Of, tăiem un brad și îl aruncăm»”, spune Alexandra Kosiba, expertă în ecologie forestieră la Universitatea de Extensie din Vermont, SUA.
La urma urmei, înainte de a fi tăiat și expus, un brad de Crăciun este cultivat – pe un teren care altfel ar putea fi folosit în scopuri diferite, mai bune sau mai rele. În Vermont, de exemplu, spune Kosiba, pepinierele de brazi de Crăciun susțin economia locală și ajută la menținerea peisajului rural.
Un mic refugiu pentru biodiversitate
Modul în care folosim terenul a devenit deosebit de important în contextul a două crize de mediu presante și profund legate între ele: pierderea biodiversității și schimbările climatice. Pădurile reprezintă o parte importantă a acestei utilizări benefice a terenurilor.
Brazii sunt cultivați în pepiniere timp de aproximativ 10 ani înainte de recoltare, ceea ce înseamnă că pentru fiecare brad tăiat într-un an, alți nouă rămân în picioare.
Brazii de Crăciun nu sunt incluși în angajamentul UE de a planta trei miliarde de copaci suplimentari până în 2030, deoarece se consideră că au o viață prea scurtă.
Cu toate acestea, plantațiile de brazi de Crăciun pot oferi în continuare un impuls biodiversității - și pot oferi un refugiu sigur pentru păsările care cuibăresc. Cercetările arată că acest lucru e valabil mai ales în zonele în care fauna sălbatică a scăzut pe măsură ce agricultura se intensifică.
Într-un studiu din 2022 din Germania, de exemplu, cercetătorii au descoperit că plantațiile de brazi de Crăciun ar putea reprezenta refugii importante pentru speciile de păsări aflate în declin, cum ar fi presura galbenă și câneparul, în zonele agricole intensive. Un alt studiu din 2018 despre Sauerland, Germania, a constatat că plantațiile de brazi de Crăciun sunt refugii importante pentru ciocârliile de pădure.
Iar un studiu din 2019 realizat în Belgia a constatat că diversitatea gândacilor – inclusiv a speciilor amenințate – era mai mare în pepinierele de brazi de Crăciun decât în plantațiile de porumb, dar mai mică decât în plantațiile de molid pentru cherestea, care sunt lăsate să crească mai mult timp și folosesc mai puține îngrășăminte și pesticide decât brazii de Crăciun.
În mod similar, în zonele împădurite natural din nord-estul SUA, pădurile mai tinere și deschise, precum plantațiile de brazi de Crăciun, pot oferi o concentrație mai mare de insecte sau plante, susținând, la rândul lor, mai bine păsările și mamiferele în anumite etape ale ciclului lor de viață, spune Andy Finton, director de conservare a peisajelor la The Nature Conservancy, o organizație non-profit de mediu cu sediul în SUA.
Minusurile plantațiilor de brazi
Pe de altă parte, brazii de Crăciun sunt tratați de obicei cu o mulțime de pesticide și în special cu îngrășăminte pentru a-i menține plăcuti din punct de vedere estetic, ceea ce are propriul impact asupra mediului, arată Paul Caplat, ecologist la Universitatea Queen's din Belfast, Irlanda de Nord.
Un studiu din 2021 condus de Merle Streitberger, de la Universitatea Osnabrück din Germania, a constatat că pepinierele organice de brazi de Crăciun au o structură a habitatului și o diversitate a speciilor de plante mai bune decât cele convenționale și a recomandat o reducere a utilizării erbicidelor.
Specialiștii spun, totuși, că există și un alt avantaj nebănuit al plantării brazilor de Crăciun - faptul că terenul pepinierelor ar putea fi folosit în scopuri mai puțin ecologice. De exemplu, zonele apropiate de oraș ar putea găsi utilizări alternative precum parcări, spune Caplat.
Kosiba observă, de asemenea, că în zonele rurale din nord-estul SUA, unde pădurile sunt adesea pierdute din cauza dezvoltării extinse, pepinierele de brazi de Crăciun le pot oferi proprietarilor de terenuri un venit diversificat important. „Asta le permite oamenilor să locuiască în aceste locuri, să gestioneze și să lucreze pe pământul lor”, spune ea.
Pe scurt, explică Finton, dacă un proprietar de teren are o pepinieră de brazi de Crăciun viabilă din punct de vedere economic, acesta este stimulat să păstreze terenul în „acea stare naturală, deschisă… și să nu vândă, de exemplu, terenuri care ar putea fi ocupate de un centru comercial sau un complex rezidențial”.
Cum rămâne cu emisiile de carbon
Desigur, mai e și problema carbonului. Ca orice alt brad, cei de Crăciun captează carbonul pe măsură ce cresc. Când sunt tăiați, vor începe să elibereze acel carbon.
„Există un proces continuu de creștere și de eliminare a carbonului din atmosferă, ceea ce este un lucru pozitiv”, spune John Kazer, expert în certificarea amprentei la Carbon Trust, o firmă britanică de consultanță în mediu. Cu toate acestea, întrucât tot carbonul absorbit de brad va fi în cele din urmă returnat în atmosferă după ce acesta moare, nu există o eliminare generală a carbonului, precizează el.
De asemenea, trebuie pusă în context cantitatea de carbon implicată în existența unui brad de Crăciun. Carbon Trust estimează că un brad de Crăciun înalt de doi metri ars după utilizare emite doar 3,5 kg echivalent dioxid de carbon - aproximativ 0,2% din emisiile unui zbor dus-întors de la Londra la New York. Un brad de aceeași dimensiune care ajunge la groapa de gunoi are o amprentă de carbon de 16 kg de dioxid de carbon - echivalentul a 1% din acel zbor dus-întors, sau aproximativ doi hamburgeri.
Modul în care oamenii își aruncă brazii de Crăciun după utilizare este de obicei cel mai important aspect legat de emisiile de carbon.
Cel mai rău scenariu se întâmplă atunci când brazii naturali de Crăciun ajung la groapa de gunoi: condițiile de oxigen redus favorizează eliberarea unei cantități mai mari de carbon din brad sub formă de metan, în loc de CO2.
Întrucât metanul este un gaz cu efect de seră de aproximativ 80 de ori mai puternic decât CO2 pe o perioadă de 20 de ani, un brad care ajunge la groapa de gunoi emite de aproximativ patru până la cinci ori mai mult carbon decât unul care nu o face, conform datelor Carbon Trust.
Ce putem face cu brazii după Crăciun
În mod ideal, dacă un brad e încă viu și are rădăcini, acesta va fi replantat. Dacă e tăiat, o alternativă decentă este tocarea lui și transformarea în compost. Între timp, dacă bradul e ars pentru energie, carbonul pe care îl conține va fi emis direct înapoi în atmosferă sub formă de dioxid de carbon.
De asemenea, merită verificat dacă locul de unde este cumpărat bradul oferă servicii de reciclare.
Pe lângă eliminarea lor, brazii de Crăciun afectează clima din cauza îngrășămintelor folosite pentru creșterea lor, care sunt fabricate din combustibili fosili și produc oxid de azot, un alt gaz cu efect de seră puternic. Gestionarea și exploatarea pădurilor utilizează, de asemenea, combustibil, la fel ca și transportul la destinația lor finală.
Există, desigur, câteva opțiuni care pot evita complet risipa. Unele companii oferă acum închirieri de brazi - permițând împrumutarea unui brad în ghiveci pentru câteva săptămâni de Crăciun.
Pentru cei care au spațiu, o altă opțiune excelentă este să cumpere un brad de Crăciun crescut în ghiveci, apoi să-l păstreze în grădină până anul următor – poate chiar să-l planteze permanent odată ce devine prea mare. „Este greu de imaginat o soluție mai bună”, spune Finton, care recomandă să cumpărăm o specie locală care va prospera în zona în care locuim.
Când e mai bun un brad de plastic
Și apoi, bineînțeles, vine întrebarea dacă e mai bine să luăm pur și simplu un brad artificial.
Brazii de plastic au nevoie de sute de ani pentru a se descompune la groapa de gunoi, dar ar putea avea în general emisii de carbon mai scăzute decât cumpărarea mai multor brazi reali dacă sunt reutilizați suficient de mult timp.
Carbon Trust estimează amprenta de carbon a brazilor de Crăciun din plastic la aproximativ șapte până la 20 de ori mai mare decât cea a unui brad real, în funcție de o serie de factori, cum ar fi dacă bradul real a ajuns la groapa de gunoi sau cât de departe au călătorit oamenii pentru a-l ridica.
Dacă ai un brad artificial, cheia este să-l reutilizezi cât mai mulți ani posibil, spune Kazar. „Este nevoie de mult efort pentru a produce și transporta acești brazi.
Cum putem să avem brazi naturali și să protejăm mediul
Așadar, s-ar putea ca brazii naturali de Crăciun să nu fie blestemul ecologic al Sărbătorilor și pot oferi chiar și unele beneficii ecologice. Dar putem, totuși, să îmbunătățim considerabil gestionarea lor. Iară câteva lucruri simple pe care le putem face:
- Producătorii pot reduce sau elimina îngrășămintele și pesticidele folosite pentru cultivarea lor (inclusiv prin acceptarea brazilor „mai puțin rezistenți”) iar pepinierele trebuie să obțină certificate de mediu.
- De asemenea, producătorii pot încerca să planteze brazi în apropierea orașelor, în locuri unde opțiunile alternative pentru utilizarea respectivă a terenurilor sunt mai precare din punct de vedere ecologic.
- La nivel individual, putem lua în considerare utilizarea brazilor plantați în ghiveci în loc celor tăiați, apoi plantarea lor permanentă.
- De asemenea, putem prioritiza cumpărarea de brazi locali pentru a reduce emisiile generate de transport. Și mai ales putem să avem grijă că niciun brad de Crăciun nu ajunge la groapa de gunoi, dându-le o altă utilizare.
T.D.