O viață sănătoasă și sustenabilă este asociată cu protejarea mediului înconjurător. Dacă alegi să respecți principiile față de protecția mediului, atunci și omenirea va avea parte de mai multe avantaje. De-a lungul timpului, au fost luate în considerate și diverse măsuri pentru protejarea mediului înconjurător și prezervarea unor ecosisteme.
În continuare vei afla ce impact are protecția mediului asupra vieții și care sunt măsurile ce au fost luate în considerare și au fost respectate, tocmai pentru protejarea mediului.
Cuprins
1. Protecția mediului - de ce reprezintă un principiu de care trebuie să se țină cont?
Încă din Antichitate, mediul înconjurător a trecut printr-o serie de transformări, iar unele sunt vizibile și în prezent. Cei care au contribuit la distrugerea unor ecosisteme au fost oamenii. Deși această asociere ar putea să pară dură, este dovedit faptul că mediul înconjurător a fost schimbat și afectat pe măsura evoluției societăților, de la simplul foc făcut în locuințele din acea vreme, până la fabricile și uzinele din prezent, care poluează continuu aerul, solul sau apa.
Totuși, abia în secolul al XX-lea au început să apară primele semnale cu privire la poluarea masivă. De aceea, este foarte important să se țină cont de protejarea mediului înconjurător. Planeta este casa noastră, a tuturor, iar dacă fiecare om ar contribui la „vindecarea” acesteia, atunci mediul înconjurător ar putea să se îmbunătățească.
Exemplele din istorie pot fi de folos: în India, în timpul împăratului Asoka, s-a dat ordin să fie protejate anumite zone pentru a se evita distrugerea lor. Peșteri, păduri sau diferite specii de animale se regăseau în ordinul de protejare a mediului semnat de împărat.
Un alt exemplu este Ștefan cel Mare, care a proclamat o lege – Legea Braniștei – în vederea protejării faunei și florei sălbatice din anumite zone. Printre personalitățile care au dus aceste acțiuni mai departe s-au numărat și Matei Basarab, Vlad Vintilă (din Dinastia Basarabilor) sau Ștefan Tomșa al II-lea. Ulterior, a apărut Actul de la Focșani, din anul 1706, prin care s-a stabilit ca muntenii să nu taie pădurile din Țara Moldovei.
Chiar dacă a fost declarat patrimoniu comun al umanității, mediul înconjurător a suferit în ultima sută de ani și suferă, în continuare din cauza activităților umane. Relația dintre om și natură trebuie să fie strânsă și, chiar dacă există numeroase organizații non-guvernamentale sau instituții care se ocupă de problemele legate de mediul înconjurător, e necesar un efort mai mare pentru protejarea mediului.
2. Protejarea mediului și importanța mediului înconjurător - cum afectează viețile oamenilor?
Dorința de a evolua face parte din natura omului, nevoia de a duce o viață cât mai modernă și mai ușoară este, de asemenea, naturală. Însă pentru natură această nevoie ar putea fi catastrofală. Abia în secolul trecut protejarea mediului înconjurător a atras atenția și tot de atunci s-a pus accent mai mult pe protejarea ecosistemelor din diferite zone de pe mapamond.
În condițiile în care omenirea se va îndrepta în aceeași direcție, punând accent pe industrie și utilizând excesiv resursele planetei, există riscul ca multe specii să dispară, iar sănătatea oamenilor să fie afectată din cauza poluării.
Mai multe evenimente majore au condus la degradarea mediului înconjurător, printre care: revoluția tehnologică și industrializarea masivă, cele două războaie mondiale, accidentele nucleare sau accidentele ecologice.
La începutul secolului al XX-lea, s-a observat apariția unui fenomen denumit „smog” – practic un amestec de ceață și fum generat în timpul Revoluției Industriale. În aer s-au propagat monoxid de carbon, dioxid de sulf și compuși organici. La finalul secolului al XIX-lea, s-a observat apariția ploii acide, fenomen menționat de Robert Angus Smith, un chimist care cerceta impactul substanțelor chimice asupra vieții din Anglia. Tot la acea vreme au apărut informații despre protejarea mediului în tratatele cercetătorilor din domeniul chimiei și biologiei.
3. Ce soluții și măsuri pentru protejarea mediului înconjurător există și sunt puse în aplicare?
Ce putem face, concret, pentru a proteja mediul? Una dintre soluții ar fi ca lista ariilor protejate prin lege să fie extinsă, iar sancțiunile să fie mai dure. Pentru ca acțiunile de protejare a mediului înconjurător să dea roade, oamenii trebuie să se îndrepte spre diminuarea și chiar evitarea unui dezechilibru în natură, evitarea poluării mediului (sub toate formele), dar și spre reconstrucția ecologică.
În România, autoritățile care se ocupă de protejarea mediului sunt Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), Garda Națională de Mediu și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Potrivit informațiilor publice, Ministerul Mediului finanțează celelalte două instituții.
La nivel mondial, una dintre cele mai vizibile organizații non-profit care luptă pentru salvarea mediului înconjurător este Greenpeace. Acțiunile organizate din 1971 până în prezent au atras atenția asupra distrugerii mediului înconjurător, de la defrișări și schimbările climatice, până la pescuitul excesiv, ingineria genetică și poluarea nucleară. Potrivit unor statistici, aceste metode de protecție a mediului au avut rezultate pozitive, iar acțiunile pe care le-au desfășurat întotdeauna public au reușit să influențeze conduita multor organizații de stat sau private. Au fost desfășurate campanii pentru protejarea pădurilor, pentru salvarea zonei Arcticii, unde se desfășurau exploatări de zăcăminte de petrol și gaze naturale. Tot în acea zonă, se desfășura pescuitul industrial. De asemenea, de-a lungul timpului, organizația a respins alimentele modificate genetic de SUA.
Greenpeace este prezentă și în România, unde desfășoară mai multe campanii. Una dintre ele este Campania de energie și climă, în care se dorește eliminarea utilizării combustibililor fosibil, pentru a diminua efectele grave ale schimbărilor climatice. O altă campanie este cea referitoare la păduri. În România există și legea privind protecția mediului înconjurător, și anume Legea nr. 219/2019 din 15 noiembrie 2019.
Pentru a îmbunătăți calitatea vieții, este important să fie identificate sursele de poluare a mediului înconjurător și să se țină cont de regulile de protecție a mediului. Poluarea este cauzată, de cele mai multe ori, de activitățile zilnice ale oamenilor, de aceea se pune accent în prezent pe importanța ocrotirii mediului. În primul rând, poluarea apei, a solului și a aerului are loc în urma platformelor industriale. Există mai multe tipuri de poluare a atmosferei, și anume poluarea fonică, radioactivă, biologică, chimică. Acestea pot avea efecte dezastruoase asupra sănătății oamenilor, a animalelor și schimbări climatice. Tot în acest mod apar și ploile acide, dar și subțierea stratului de ozon.
Un pas pe care ar putea să îl facă oamenii, pentru a diminua nivelul de emisii și propagare a substanțelor poluante în aer, este să găsească metode alternative, prietenoase cu mediul, sustenabile.
Reciclarea materialelor ar putea fi una dintre măsurile de protecție a mediului înconjurător, la fel și utilizarea surselor alternative de energie. De asemenea, pentru reducerea poluării aerului, oamenii pot alege să meargă cu bicicleta sau cu transportul în comun.
Potrivit unor statistici, poluarea ucide în jur de șapte milioane de persoane în fiecare an, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Federația Mondială a Asociațiilor pentru Sănătate Publică (WFPHA) au cerut guvernelor să întocmească un plan global pentru oprirea extracției de combustibili fosili.
Și viața acvatică este afectată de poluarea masivă care are loc în multe părți ale lumii. De cele mai multe ori, poluarea are loc prin devărsarea de ape reziduale neepurate, afectând calitatea apei potabile. În plus, și platformele maritime pot polua prin devărsarea unor compuși chimici în apă.
Pe de altă parte, și poluanții în sol reprezintă o problemă majoră pentru mediul înconjurător. Din cauza substanțelor chimice care pătrund în pământ, culturile agricole și alte activități umane au de suferit, iar flora și fauna sunt afectate.