Culturile modificate genetic pot oferi o alternativă mai sustenabilă pentru agricultură, contribuind la reducerea poluării și creșterea rezilienței față de schimbările climatice a agriculturii globale.
Culturile modificate genetic (MG) pot contribui la dezvoltarea agriculturii durabile şi la combaterea schimbărilor climatice prin:
- sporirea producției și valorii produselor cu 186,1 miliarde de dolari (perioada 1996-2016).
- asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizării pesticidelor (deja am eliminat circa 393 milioane kg de pesticide folosind culturi modificate genetic din 1996).
- reducerea emisiile de CO2 (până în momentul curent acest culturi au redus poluarea cu 18 miliarde kg, echivalent cu scoaterea din circulație a 16.7 milioane mașini).
- conservarea biodiversității prin salvarea terenurilor agricole (183 milioane hectare de teren au fost salvate până în acest moment).
Mai mult decât atât, această tehnologie a ajutat la reducerea sărăciei, sprijinind peste 17 milioane de fermieri, in special in regiuni defavorizate.
Agricultura și producția globală de alimente - expuse riscurilor climatice vulnerabile
Conform unui recent raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, producția globală de alimente și agricultura actuală trebuie să țină cont de capacitatea de a susține în mod durabil omenirea într-un context instabil din punct de vedere economic, social și de mediu.
Principalele preocupări se referă la creșterea continuă a cererii globale de alimente, persistența sărăciei, inegalității și șomajului. Toate acestea într-un context de mediu în care schimbările climatice cauzează constant pierderi ale productivității agricole.
Mulți oameni, inclusiv cei din țări dezvoltate și în curs de dezvoltare, nu au acces constant la o hrană adecvată. La toate acestea se adaugă si criza sanitară actuală, care influențează profund producția și, mai ales, aprovizionarea cu alimente.
În cazul României, având în vedere o creștere cu 4° C a temperaturii medii și o reducere a precipitațiilor cu până la 18% în timpul verii până în 2050, este vizibil potențialul impact negativ asupra agriculturii și alimentației publice.
Astel, un studiu publicat de cei de la World Bank evidențiază că din cauza acestor schimbări climatice vom avea o incidență sporită a inundațiilor pentru anumite zone (precum cele montane), cuplată cu o rată crescută a secetelor în zonele de sud și un risc sporit de eroziune și deșertificarea solului.
Culturile modificate genetic - risc sau oportunitate?
În termeni simpli, o cultură modificată genetic presupune introducerea unui fragment de ADN extern în genomul (materialul genetic) unei plante utilizând tehnici de inginerie genetică.
Diferențele între o cultură modificată genetic și una tradițională constau în tehnicile prin care sunt obținute (inginerie genetica versus polenizare artificiala), în timpul necesar dezvoltării lor (mult mai scurt în cazul ingineriei genetice) și preciziei prin care se modifică doar trăsătura dorită.
În ciuda diverselor directive la nivel legislativ sau politic, nu există o definiție adecvată a organismelor modificate genetic (OMG).
Unul din motivele principale este legat de faptul că nu există un consens unitar legat de gestiunea acestor produse, precum și faptul ca există o problemă inerentă de comunicare între comunitatea științifică și direcția politico-legislativă.
Singurul acord la nivel mondial, Protocolul de la Cartagena privind diversitatea biologică, se bazează pe principiul precauției, scopul său fiind de a preveni orice prejudiciu atunci când OMG-urile sunt transferate, manipulate sau utilizate [Regulamentul (CE) nr. 1946/2003].
Potrivit acestui protocol, un "organism viu modificat" înseamnă orice organism viu care prezintă o combinație nouă de material genetic obținut prin utilizarea biotehnologiei moderne.
Problemele apar când se definesc care sunt tehnicile care intră în aceste ”biotehnologii moderne”. De exemplu, inducerea de mutații la nivel de ADN este des folosită în agricultura prin intermediul tratamentelor cu radiații ionizante sau substanțe chimice.
Multe dintre plantele cultivate și consumate pe scară largă au fost obținute în acest mod. Chiar dacă aceste substanțe sunt dăunătoare omului și mediului înconjurător, plantele obținute nu sunt considerate OMG.
Nu ar trebui să fim îngrijorați însă de plantele modificate genetic! Pentru că aceste produse sunt supuse multor studii de specialitate dedicate să demonstreze siguranța lor atât la nivelul produsului obținut, cât și al posibilelor efecte asupra mediului și asupra sănătății umane sau animalelor care le consumă.
In plus, aceste studii sunt evaluate de diverse realității atât științifice, cât și legislative; de ex. EFSA (European Food Safety Association), FDA (Food and Drug Administration), EPA (Environmental Protection Agency).
Cât de răspândite sunt aceste plante
Potrivit ultimului Raport (2016) în care a fost analizată situația plantelor MG la nivel mondial, aproximativ 12% (179,7 milioane din totalul de 1,5 miliarde de hectare) din suprafața agricolă globală este cultivată cu plante GM.
Lista completă a tuturor plantelor GM aprobate pentru cultivare și comercializare poate fi găsită aici. Printre țările fruntașe se numără SUA, Brazilia, Argentina, Canada, India, China, Australia.
Cele mai răspândite culturi modificate genetic sunt porumbul, soia, bumbacul, rapița, cartofii, sfecla de zahar, papaia, merele, vinetele.
În Europa, până în 2015, doar 5 țări (Spania, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia și România) cultivau exclusiv porumb modificat genetic (MON 810 Bt, rezistent la atacul insectelor, produs de Monsanto) destinat strict ca produs furajer.
În țara noastră, situația privind autorizarea şi controlul culturilor de plante modificate genetic şi măsuri pentru asigurarea coexistenţei plantelor modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice sunt monitorizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
În intervalul 2007-2015, o suprafața totală de 13.713 hectare de teren agricol a fost cultivată cu varietatea de porumb MON 810, iar în perioada 2016-2020 a fost redusă la zero.
La momentul dat nu avem nici o suprafață agricolă unde s-ar cultiva plante modificate genetic. In schimb, continuăm să importăm soia și porumb modificat genetic destinat sectorului de creștere a animalelor.
Ce ne oferă în contextul schimbărilor climatice?
Între 1996-2016, culturile MG au contribuit la dezvoltarea agriculturii durabile şi la combaterea schimbărilor climatice prin diverse mijloace:
- sporirea producției și valorii produselor cu 186,1 miliarde de dolari
- asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizării a 393 milioane kg de pesticide, reducerea emisiilor de CO2 cu 18 miliarde kg (echivalent cu scoaterea din circulație a 16.7 milioane mașini)
- conservarea biodiversității prin salvarea a 183 milioane hectare de teren.
Această tehnologie a ajutat la reducerea sărăciei, sprijinind peste 16-17 milioane de fermieri, în special în regiuni defavorizate. Valoarea globală a pieței semințelor MG a fost estimată la 11,2 miliarde de dolari în 2010 și 14,8 miliarde în 2012, reprezentând o treime din valoarea pieței mondiale a semințelor.
Până la începutul anilor 2000, majoritatea modificărilor culturilor MG au ținut de ameliorarea trăsăturilor legate de rezistență la erbicide, atacul insectelor dăunătoare sau ale diverselor boli cauzate de agenți patogeni (viruși, bacterii, fungi).
În ultimul timp, însă, punctul focal a fost mutat asupra trăsăturilor care oferă plantelor avantaje în fața schimbărilor climatice și trăsăturilor direcționate către un conținut nutrițional îmbunătățit.
De ce? Tocmai pentru a răspunde cerințelor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD, Agenda 2030), în special Eradicării sărăciei, Eradicării foametei, Sănătății și bunăstării, Consumului și producției responsabile și Acţiunii climatice.
De exemplu, se dezvoltă plante rezistente la condiții de secetă, căldură sau frig, plante care nu necesită un aport de fertilizanți chimici, plante care pot înmagazina și depozita excesul de CO2 în sistemul radical.
Un alt aspect important de precizat este că multe dintre aceste produse sunt dezvoltate de către Centre de Cercetare (Institutul Salk, CGIAR) finanțate de Organizații nonprofit (Fundața Bill&Melida Gates, Rockefeler, Bănci și Guvernele țărilor interesate).
Posibilele avantaje pentru România
Este evident că schimbările climatice sunt vizibile la nivelul țării noastre, iar consensul științific general este că în următoarele decenii procesele precum creșterea temperaturii medii și reducerea precipitațiilor vor deveni tot mai accentuate.
La momentul actual, eforturile noastre sunt orientate spre a diminua pe cât de mult posibil aceste evoluții, este cert însă că nu vom putea reveni la perioada de până acum.
În acest sens, plantele modificate genetic pot contribui la creșterea rezilienței sistemului agricol și a sistemului alimentar.
Implementarea culturilor modificate genetic adaptate la condițiile climatice actuale poate spori reziliența față de fenomenele de vreme extremă și chiar contribui la reducerea poluării.
În acest context este important să avem un dialog social despre aceste culturi și să înțelegem posibilele beneficii precum și riscurile conexe.
Articol preluat de pe Infoclima.ro
Articolul este scris de Dr. Anca Macovei, cercetător și conferențiar universitar la Departamentul de Biologie și Biotehnologie “Lazzaro Spallanzani” al Universității de Studii din Pavia, Italia. Expert in Biologie moleculară, biotehnologii și fiziologie vegetală.
Absolventă a Facultății de Biologie din cadrul UBB Cluj, Anca a lucrat la Institute de Cercetare Internaționale din India (ICGEB, International Center for Genetic Engineering and Biotechnology) si Filipine (IRRI, International Rice Research Institute) unde a avut ocazia să cunoască și constatate în prima persoană cât de importante sunt culturile de plante modificate genetic pentru bunăstarea locuitorilor din regiuni defavorizate, atât din punct de vedere economic cât și al intemperiilor climatice.