Cum s-au schimbat temperaturile în orașele mari din România în ultimele decenii și cum ne afectează

Cum s-au schimbat temperaturile în orașele mari din România în ultimele decenii și cum ne afectează
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Schimbările climatice afectează din ce în ce mai tare felul în care trăim în mediul urban. În principalele orașe ale României temperaturile au crescut cu cel puțin 2° C în ultimele decenii, iar cercetările arată că asta ne va îngreuna felul în care trăim și ne mișcăm prin orașe.

Totodată, asta ne va forța la adaptare pe mai multe planuri, pentru a controla, printre altele, stresul termic la care ne supunem corpurile, pentru a ne risca mai puțin sănătatea, în general. 

Concret, în iulie 2022 temperaturile au crescut cu peste 2° C față de valorile medii înregistrate între 1991–2020, în regiuni precum Banat, Crișana, Oltenia și Muntenia. Cea mai mare creștere a fost de 2,7° C, la stațiile meteo Timișoara și Turda. 

ADVERTISING

Precipitațiile au lipsit și ele pe suprafețe mari de câmpie și podiș ale României. Cele mai afectate zone au fost Arad, Cluj-Napoca, Bacău, Vaslui, sudul Dobrogei, București și zona Munteniei Centrale. Spre exemplu, în regiunea de sud a județului Dâmbovița și în cea de nord a județului Teleorman s-au înregistrat cu aproape 69% mai puține precipitații față de media perioadei 1991–2020, lucru care a dus repede la instalarea secetei pedologice în aceste zone.

Pentru România, luna iunie a fost a treia cea mai secetoasă din istoria măsurătorilor, și a cincea – cea mai caldă.

Atât dinamica temperaturilor medii, cât și a cantităților de precipitații de-a lungul anilor ne pot ajuta în realizarea unor predicții privind evoluția climei în viitorul apropiat, care pot folosi ca fundație atunci când decidem cum să ne protejăm mai bine atât spațiile urbane, cât și pe noi înșine. 

ADVERTISING

Când și unde s-a înregistrat cea mai mare creștere?

Pentru a înțelege ce se întâmplă cu temperatura din orașele noastre, am construit graficele variației temperaturii medii anuale din perioada 2006–2021, pentru orașele principale ale României. Acestea au fost întocmite pe baza măsurătorilor înregistrate în: București (stația meteorologică Băneasa), Timișoara, Cluj -Napoca, Iași și Constanța.

Putem observa că temperaturile medii pentru toate orașele analizate sunt în creștere. Ritmul și panta de creștere diferă de la un oraș la altul în funcție de poziția geografică, altitudinea, forma de relief, sau dezvoltarea urbană specifică în fiecare caz.

ADVERTISING

În alte cuvinte, între 2006–2021 temperatura medie în Cluj-Napoca a crescut cu 1,4° C, în Iași și Constanța cu 0,9° C, în timp ce pentru București cu 0,6° C la stația meteorologică Băneasa, iar pentru Timișoara cu 0,7° C.

Despre ce fel de temperaturi vorbim și cum se explică aceste creșteri de temperatură?

Ne referim, în primul rând, la trei terminologii importante:

  • Temperatura medie anuală este media aritmetică a temperaturilor medii lunare, care la rândul lor reprezintă media aritmetică a temperaturilor medii zilnice înregistrate în stațiile meteorologice.
  • Temperatura maximă (medie) anuală similar cu temperatura media anuală, reprezintă media aritmetică a temperaturilor maxime medii lunare care la rândul lor reprezintă media aritmetică a temperaturilor maxime zilnice înregistrate în stațiile meteorologice.
  • Temperatura minimă (medie) anuală reprezintă media aritmetică a temperaturilor minime medii lunare care la rândul lor reprezintă media aritmetică a temperaturilor minime zilnice înregistrate în stațiile meteorologice.

În cazul localităților urbane, ultimele cercetări au identificat două componente ale creșterii temperaturii medii măsurate la nivelul localităților. O componentă este dată de încălzirea globală, iar o a doua de „insula de căldură urbană”. Cea din urmă face ca în zonele centrale ale orașului să se înregistreze temperaturi mai mari decât în zonele rurale și periferice ale orașelor.

În București și Cluj-Napoca, în 2017, temperatura medie înregistrată a fost cu până la 5°C mai mare decât în zonele rurale limitrofe. Această diferență de temperatură între zonele centrale ale orașului și zonele limitrofe este dată în principal de materialele folosite în construcții (cele actuale au un albedou scăzut) precum și de activitățile antropice din oraș – transport, încălzire prin centrale termice sau activități industriale.

Citește articolul integral pe Infoclima


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇