Ministrul Mediului a prezentat miercuri datele unui studiu care arată că România are o populaţie de urs brun cuprinsă între 7.536 şi 8.093 de exemplare.
Tanczos Barna vrea să fie vânaţi mai mulţi urşi şi pregăteşte un ordin de ministru în acest sens.
În plus, din Fondul pentru Mediu vor fi finanţate sisteme de protecţie împotriva urşilor pentru care statul va da sume pornind de la 15.000 de lei, dar care pot ajunge şi la 5 milioane.
În baza ordonanţei care prevede posibilitatea intervenţiei imediate, cifrele oficiale prezentate de minister arată 471 de alungări, 66 de relocări şi doar 25 de extrageri în doi ani. Cele mai multe probleme cauzate de urşi au fost în judeţele Braşov, Harghita, Prahova, Argeş, Bacău.
Câţi urşi avem
Rezultatele primului studiu dedicat urşilor din ultimii opt ani arată o densitate medie de 11 exemplare la 100 de kilometri pătraţi.
În unele regiuni, densitatea este mult peste medie, habitatul preferat de populaţia de urs fiind Curbura Carpaţilor.
Un studiu realizat în anul 2016 estima minim 5.900 şi maximum 6.500 de exemplare de urs la nivel naţional. Iar acum avem între 7.536 şi 8.093 de urşi liberi.
”Din studiu reiese că avem o creştere constantă a populaţiei de urs din România. Fiind un studiu ştiinţific, nu este loc de păreri personale. (...) Punctul de vedere al Ministerului Mediului este că o creştere constantă a populaţiei de urs din România generează o creştere constantă a interacţiunilor, a conflictelor om-urs şi o creştere constantă a numărului şi valorii pagubelor generate de această specie.
Aceste lucruri se văd din plăţile pe care le facem anual, se văd din numărul de dosare de pagubă, din rapoartele făcute împreună cu celelalte instituţii”, a afirmat Tanczos Barna.
Tanczos Barna vrea cote de vânătoare mai mari
Ministrul a pregătit un nou ordin, care va fi semnat până pe 15 mai şi care va prevedea cotele de prevenţie în cazul populaţiei de urs.
Anul trecut, aceste cote au fost de 140 de exemplare, din care în cursul anului au fost recoltate peste 70 de exemplare, numărul crescând la 89 de exemplare până în prezent.
Documentul va fi pus curând în consultare publică. Acesta prevede o cotă de prevenţie mai mare decât anul trecut, ministrul explicând că această decizie este luată având în vedere creşterea populaţiei de urs.
Tanczos a precizat că vor fi stabilite, la alocarea cotelor de prevenţie, criterii precum numărul de atacuri, numărul dosarelor de pagubă, densitatea populaţiei de urs, va fi stabilită o formulă de calcul care va fi aplicată ca atare, pentru a se elimina ”intervenţia subiectivă”.
Noul ordine prevede că trofeele foarte valoroase vor fi interzise la scoaterea din ţară, se impun raportări periodice din partea Gărzilor Forestiere şi prelevare de probe genetice pentru analize care să intre în baza de date, se vor preleva probe parazitologice care vor ajuta la crearea unei imagini de ansamblu cu privire la starea de sănătate a populaţiei de urs.
Din 2016 până în 2022 au fost recoltate 444 de exemplare de urs brun în România.
Efectele Ordonanţei 81
Ministrul a făcut referire şi la rezultatele ordonanţei 81, care permite intervenţii imediate în cazul apariţiei animalelor în zonele locuite de om.
”Ordonanţa de Urgenţă 81, care a fost aspru criticată că va duce la un măcel şi va duce la intervenţii necontrolate ale omului în populaţia de urs, îşi arată efectele benefice: nu există nicio dată care să confirme aceste temeri menţionate în perioada respectivă.
Nici 5% din intervenţii nu sunt de recoltare; avem 25 de extrageri, în doi ani de zile, dint totalul de 500 de intervenţii în baza Ordonanţei 81.
Peste 80% din intervenţii sunt intervenţii de alungare şi undeva la 10% sunt intervenţii de relocare. Încă o dată: 471 de alungări, 66 de relocări şi doar 25 de extrageri în doi ani de zile pe baza Ordonanţei 81, sunt cifre oficiale şi demonstrează că această măsură de intervenţie imediată a ajutat comunităţile locale. (...) Cred că este unul dintre elementele de succes din pachetul nostru de măsuri”, a precizat ministrul.
Tanczos a făcut publice date legate de judeţele cu cele mai multe probleme provocate de urs în ultimii patru-cinci ani, fiind vorba despre Braşov, Harghita, Prahova, Argeş, Bacău.
Cele mai multe relocări s-au făcut în judeţul Harghita, mai ales din Băile Tuşnad, unde în doi ani toate exemplarele de urs care intrau în oraş au fost relocate. În Harghita şi Covasna s-au făcut cele mai multe extrageri imediate, în alte judeţe fiind raportate câte o extragere în cazul apariţiei urşilor în zone locuite.
21 de milioane de lei pentru pagubele făcute de urşi
În ultimii 4 ani statul a plătit peste 21 de milioane de lei pentru pagubele făcute de urşi.
Ministrul a precizat că, dacă în 2020 şi 2021 numărul apelurilor la 112 care sesizau apariţia urşilor a crescut, din 2022 numărul acestora a început să scadă.
Garduri electrice plătite de stat
Conform acestuia, din Fondul de Mediu vor fi finanţate proiecte pentru gestionarea populaţiei de urs, săptămâna viitoare începând înscrierea în program.
Vor fi finanţate garduri electrice, beneficiarii putând fi primării, persoane juridice, companii din agricultură, asociaţii, persoane fizice, instituţii publice care au suprafeţe ce trebuie protejate de urs.
Pentru persoanele fizice suma maximă care poate fi alocată este de 15.000 de lei, pentru persoane juridice este de 500.000 de lei, iar pentru autorităţi publice este de un milion de lei.
Instituţiile centrale care deţin suprafeţe care trebuie protejate pot primi 5 milioane de lei.
Anul acesta beneficiarii vor putea instala primele garduri finanţate prin acest program.