Europenii tind să evite folosirea aerului condiționat, însă vânzările în creștere arată că schimbarea climatică tinde să topească rezistența culturală a continentului la răcirea artificială a aerului. În schimb, chinezii și americanii aproape că nu mai pot trăi fără AC.
Potrivit celui mai recent raport pe această temă al Agenției Internaționale de Energie (IEA), publicat în 2018 pe baza datelor din 2016, Uniunea Europeană avea mult mai puține unități de aer condiționat decât China și Statele Unite. În UE funcționau atunci doar 20 de unități la mia de locuitori, relatează Euronews.
În 2016, trei țări dețineau două treimi din totalul unităților AC din lume: China, SUA și Japonia.
În 2022, rata de penetrare a aerului condiționat era de 90% în Statele Unite și de numai 19% în Europa, potrivit unor date mai recente ale IEA.
Nevoia de răcire a clădirilor s-a mărit de patru ori între anii 1979 și 2022 în Uniunea Europeană și pare să crească puternic în nordul continentului.
IEA estimează că în Uniunea Europeană vor fi montate 130 de milioane de unități până în 2030, iar numărul unităților va crește de patru ori până în 2050.
Unități AC instalate în locuințe și clădiri comerciale
*milioane de unități
- China: 432 (în locuințe)/138 (clădiri)
- SUA: 241/132
- Japonia: 116/33
- UE: 43/53
- Coreea de Sud: 30/29
- Orientul Mijlociu: 30/18
- Brazilia: 14/14
- India: 14/13
- Mexic: 7/9
Vânzări unități AC pentru locuințe și clădiri comerciale
*milioane de unități
- China: 41 (în locuințe)/12 (clădiri)
- SUA: 16/8
- UE: 9/3
- Japonia: 9/2
- Orientul Mijlociu: 4/2
- India: 3/2
- Coreea de Sud: 2/2
- Mexic: 1/1
- Brazilia: 1/0,3
Sursa: IEA
Potrivit IEA, aerul condiționat a cucerit mai rapid segmentul locuințelor decât pe cel al clădirilor comerciale.
Un aspect specific pieței europene, în comparație cu alte continente, este că aici aerul condiționat a fost instalat la început în clădirile comerciale, precum cele de birouri, și abia apoi în locuințe.
Totuși, aerul condiționat rămâne un mic lux în unele zone ale globului. Un studiu realizat în 16 țări de cercetători de la Universitatea Berkeley, SUA, și cea din Mannheim, Germania, arată că, per ansamblu, numărul de locuințe care au aer condiționat este mai mare în țările bogate, iar creșterea e mai rapidă în segmentul gospodăriilor cu venituri peste medie.
Costul unității și al montajului rămâne un obstacol în unele locuri, iar creșterea costurilor la energie reprezintă o altă piedică pentru multe persoane.
Datele Eurostat arată că aerul condiționat constituie doar 0,5% din consumul final de energie din locuințele europene. Această pondere variază în funcție de poziționarea geografică a țărilor și de expunerea lor la temperaturile ridicate.
Cercul vicios al aerului condiționat
Aerul condiționat nu este soluția perfectă. Folosirea sa crescândă are trei efecte secundare:
- creșterea consumului de energie electrică;
- creșterea emisiei de gaze cu efect de seră;
- încălzirea aerului exterior și apariția efectului insulelor de căldură din orașe.
Potrivit IEA, aerul condiționat generează în jur de miliard de tone de CO2 pe an din cele 37 de miliarde de tone emise la nivel mondial.
În orașe, folosirea aerului condiționat accentuează efectul insulelor de căldură. Pe lângă faptul că contribuie la schimbarea climatică globală, sistemele de răcire a clădirilor emană căldură în zonele urbane, iar acestea se răcesc mai greu. Iar din cauza căldurii, oamenii apelează și mai mult la aerul condiționat, un ciclu vicios.
În Franța, o echipă de cercetători de mediu a simulat o combinație între un val de căldură și nivelul utilizării aerului condiționat în Paris. Ei au calculat că temperatura pe străzile capitalei franceze ar crește cu 2,4 grade Celsius noaptea, dacă toate unitățile de aer din toate clădirile ar menține o temperatură interioară de 23 de grade în timpul unui val de căldură de 38 de grade Celsius care ar dura nouă zile.
Acest val de căldură ar determina folosirea aerului condiționat, iar ciclul vicios sugerează că ar trebui să abandonăm ideea răcirii artificiale, spun cercetătorii.
Aerul condiționat salvează vieți
În unele regiuni, AC este, într-adevăr, indispensabil. "Unii puriști consideră că nu ar trebui să folosim deloc aerul condiționat, dar eu cred că așa ceva nu este fezabil", este de părere Robert Dubrow, directorul Centrului pentru Schimbare Climatică și Sănătate de la Universitatea Yale.
Accesul la aerul condiționat a salvat deja zeci de mii de vieți pe an, o cifră în creștere, conform raportului IEA, la care a lucrat și Dubrow.
Studiile arată că riscul de boli cardiace este mai redus cu 75% în locuințele cu AC.
Toți experții sunt de acord că, de fapt, cea mai sensibilă chestiune nu este reducerea folosirii AC.
"Soluțiile bazate pe natură atrag un interes tot mai mare ca mijloc de combatere a insulelor de căldură urbane. Spațiile verzi, acoperișurile verzi… pot face orașele mai reziliente, ca un complement la tehnologiile eficiente", explică Clara Camarasa, expertă în cadrul IEA.
În opinia sa, "prioritizarea pompelor de căldură reversibile și îmbunătățirea izolării clădirilor poate ajuta la construirea unor orașe mai durabile și mai reziliente, abordând cererea crescândă de energie".
T.D.