Compania israeliană Green Kinoko a dezvoltat un aparat de aer condiţionat pentru exterior care funcţionează fără electricitate. Secretul său: azotul lichid.
Sistemul Kinsho funcţionează invers faţă de încălzitoarele pentru terase. Atunci când unitatea este pornită, azotul este eliberat sub formă de gaz la o temperatură de -10 C, răcorind mediul ambiant, explică No Camels.
Azotul lichid din aparate trebuie înlocuit la fiecare 7-10 zile, în funcţie de gradul de utilizare.
Compania lucrează la această tehnologie de doi ani şi jumătate şi a construit până acum 12 prototipuri. Aparatele sunt testate în prezent în câteva restaurante din Tel Aviv.
“Am inventat un aparat de aer condiţionat pentru exterior care nu are nevoie de electricitate. Îşi produce propria energie. Toată lumea este uimită de cât de simplu este, de cum această energie era chiar sub nasul nostru, însă pur şi simplu nu ne-am gândit cum s-o folosim. Răcirea este mai dificilă decât încălzirea, dar noi aveam o soluţie foarte bună. Iar a fi afară este o nevoie umană de bază şi ne ocupăm astfel şi acest aspect”, a spus Tal Leizer, CEO al Green Kinoko, pentru No Camels.
Compania a primit cereri de ofertă pentru sistemul Kinsho din peste 40 de ţări diferite şi speră ca aparatul să ajungă pe piaţă cel târziu până la sfârşitul anului 2023. Costurile pentru consumatori ar trebui să fie similare cu cele ale aparatelor convenţionale.
Răcirea cu azot lichid, un produs secundar al procesului prin care este produs oxigen pentru spitale, este, la prima vedere, mai puţin dăunătoare pentru mediu în comparaţie cu aparatele de aer condiţionat clasice, însă pentru a vorbi de o tehnologie cu adevărat verde ar trebui ca energia folosită pentru distilarea azotului să provină din surse regenerabile.
Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere aspectele legate de siguranţă, manipularea necorespunzătoare a azotului putând provoca arsuri şi chiar asfixiere.
În orice caz, sistemele de răcire pentru exterior vor deveni tot mai mult o necesitate şi orice propunere este demnă de luat în calcul. Cercetătorii avertizează că valuri periculoase de căldură ca cele care au pârjolit emisfera nordică în această vară ar putea să afecteze cea mai mare parte a planetei cu o frecvenţă de trei până la zece ori mai mare până la finele secolului şi că în unele regiuni de pe glob va deveni o provocare să munceşti afară o bună parte din an.
C.S.