Jurnalista rusă Janna Agalakova a lucrat la postul național de televiziune Channel One din 1999. Mai întâi ca prezentatoare de știri, apoi a fost corespondent special la Paris, New York și în țări europene.
După ce a început războiului dintre Rusia și Ucraina, Agalakova a părăsit postul TV, iar acum încearcă să îi facă pe ruși să se informeze din mai multe surse: ”Vreau ca oamenii să nu mai fie zombi”, spune ea.
Jurnalista a vorbit marți despre munca sa la Channel One, i-a îndemnat pe ruși să distingă informația de propagandă și s-a pronunțat împotriva noilor sancțiuni occidentale. O înregistrare cu discursul ei a fost publicată de RFI și preluată de Meduza.
”Credeam că nu pot fi propagandist, vorbind despre viața în Europa, în Franța. Și așa a fost în primii ani. Am făcut reportaje despre alegerile prezidențiale din Franța, despre revolte.
Când am ajuns, nu vorbeam franceza. I-am spus șefului meu că vorbesc, dar am luat doar patru lecții. Am învățat limba aici. După aceea, am fost transferată la New York. M-am gândit: „Acesta este New York, orașul libertății, este foarte interesant, îmi iubesc meseria.” Dar apoi, în 2014, războiul a început în Ucraina.
Nu mă mai puteam ascunde de propagandă. Trebuia să vorbesc doar despre ce se întâmplă rău în SUA. Despre orfani maltratați de familiile adoptive americane. Am vorbit doar despre rău. Nu erau minciuni în reportajele mele, dar propaganda funcționează exact așa: iei fapte de încredere, le amesteci și primești o minciună mare. Faptele sunt adevărate, dar amestecul lor este propagandă”, povestește jurnalista.
Guvernul rus a sugrumat presa independentă
Agalakova spune că presa din Rusia prezintă acum doar punctul de vedere al Kremlinului.
”Acum în mass-media rusă se difuzează doar punctul de vedere al Kremlinului. Pentru alții, nu există nicio șansă. Avem un elefant imens numit „război”. În ultimii ani, Guvernul a sugrumat mass-media independentă. A existat în Rusia, încă există și încearcă să supraviețuiască. Aceștia sunt oameni curajoși, incredibil de curajoși, pentru care am un respect nemărginit.
Am ajuns în punctul în care la televizor, la știri, vedem povestea unei singure persoane. (...) Cred că înțelegeți cu toții că o presă liberă este esențială pentru orice societate. Și când oamenii nu se văd reflectați în știri, nu știu la cine să apeleze. Vocea lor nu se aude. Aceasta duce la sinucidere. La o mare sinucidere uriașă la nivel național”, continuă jurnalista.
Aceasta mai spune că, din păcate, unii jurnaliști sunt învinovățiți pentru faptul că nu se revoltă. Dar, afirmă Agalakova, sunt mulți care nu o pot face, pentru că le este teamă de efecte.
”Jurnalişti, editori, producători, oameni care lucrează în mass-media – cred că e uşor să-i învinovăţim acum pentru că nu protestează. Mie îmi este mai ușor. Sunt aici în Franța și mă simt relativ în siguranță. Și o pot face.
Cei care nu o fac au familii, au părinți bătrâni care ar putea avea nevoie de medicamente scumpe. Au copii care merg la școală, au rate pe care trebuie să le plătească. Au devenit ostatici.
Noi, rușii, eram foarte săraci. Știm ce este sărăcia. La început a fost sărăcia sovietică. Apoi a fost sărăcia de după 1998. Apoi au fost dificultăți în 2008, când întreaga lume a cunoscut recesiunea. Și acum imaginează-ți ce înseamnă să fii sărac, fără să ai un loc de muncă în timpul războiului - asta este sinucidere”, precizează jurnalista.
”Vreau ca oamenii să nu mai fie zombi”
Janna Agalakova subliniază că sancțiunile impuse de Occident au lovit în primul rând clasa de mijloc, oameni care au împărtășit întotdeauna valori democratice.
”Occidentul a impus Rusiei sancțiuni. Aceste sancțiuni au lovit, în primul rând, clasa de mijloc, oameni care au împărtășit întotdeauna valori democratice. Îți pierzi aliații în această poveste. Sincer, nu văd o cale de ieșire din asta.
Știu cu adevărat că sancțiunile sunt ușor de impus și durează ani de zile pentru a fi ridicate. Condamnați o țară mare de 140 de milioane de oameni la sărăcie și distrugere. Da, știm cine este cu adevărat de vină pentru asta. Dar Occidentul își asumă responsabilitatea.
Mă doare să văd cum în Occident cuvântul „rus” este șters din magazine, teatre și diferite centre sociale. Știu că în Rusia mă vor acuza că sunt spion, că am fost plătită să fac acest discurs. Nimeni nu m-a plătit. Nu sunt un spion. Nu lucrez pentru nimeni în afară de țara mea.
Și acest discurs urmărește doar un scop - vreau să fiu auzită în Rusia, vreau ca oamenii să învețe să facă distincția între propagandă și să caute alte surse de informare. Vreau ca oamenii să nu mai fie zombi”, a conchis jurnalista.
