Facebook Leaks: Cum le permite platforma lui Zuckerberg politicienilor din toată lumea să manipuleze cetățenii și să-și hărțuiască adversarii

Facebook Leaks: Cum le permite platforma lui Zuckerberg politicienilor din toată lumea să manipuleze cetățenii și să-și hărțuiască adversarii

Facebook a permis cu bună știință și în mod repetat liderilor lumii și politicienilor să folosească platforma pentru a manipula cetățenii și pentru a-și hărțui adversarii.

Jurnaliștii de la The Guardian au intrat în posesia unor documente interne care arată că peste 30 de astfel de cazuri au fost permise în 25 de țări, deși angajații companiei deținute de Mark Zuckerberg le-au semnalat ca atare.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

În principal, se observă că există un dublu standard la Facebook, fiind luate măsuri rapide în țări precum SUA, Taiwan, Coreea de Sud sau Polonia, în timp ce în statele mici și sărace acțiunile fie întârzie, fie nu sunt inițiate deloc.

Asemenea abuzuri au fost depistate în Afganistan, Irak, Mongolia, Mexic și majoritatea țărilor din America Latină.

”Facebook Leaks”

”Sunt multe lucruri rele făcute pe Facebook și nu sunt luate măsuri pentru că se consideră că nu au potențialul de a afecta serios imaginea companiei. Însă costurile nu sunt suportate de Facebook, ci de lumea reală în care trăim”, a declarat pentru sursa citată Sophie Zhang.

Ea a fost analist la Facebook, în cadrul departamentului responsabil cu combaterea comportamentului manipulator al utilizatorilor.

Zhang a fost concediată în septembrie 2020, motivul invocat fiind ”performanța slabă”.

În ultima ei zi, însă, ea a publicat un manifest amplu în care a descris cum a identificat ”multiple tentative de manipulare fără perdea ale unor guverne străine, menite să-i inducă în eroare pe cetățeni”, care au fost însă ignorate de companie.

”Știu că am mâinile pătate de sânge”, scria toamna trecută Zhang.

Ea a vorbit acum cu presa, în speranța că dezvăluirile sale vor forța Facebook să ia măsuri.

”Facebook nu are un interes major să se ocupe de astfel de probleme, doar de teama că cineva ar putea să vorbească despre ele și să implice compania într-un scandal. Asta e ce fac eu acum”, a mai spus Zhang.

Promisiunile după ingerințele Rusiei în alegerile din SUA nu s-au aplicat pentru Honduras

Dezvăluirile vin după ce Facebook și-a asumat să combată manipularea politică pe platformă, după haosul de la alegerile americane din 2016. Atunci au fost create numeroase conturi false, atribuite Rusiei, prin care au fost propagate mesaje false ce au divizat americanii.

Se consideră că astfel a fost influențat rezultatul scrutinului în urma căruia la Casa Albă a ajuns Donald Trump.

Similar cu această tehnică, Zhang povestește de un caz din 2018. Mai exact, ea a descoperit că angajații administrației prezidențiale din Honduras creaseră sute de conturi false de pe care dădeau like-uri, share-uri și comentau la postările de pe pagina oficială a președintelui Juan Orlando Hernandez.

Cam 90% din interacțiunile de pe pagina lui Hernandez erau practic create artificial, pentru a-i spori vizibilitatea în campanie.

Atacuri agresive împotriva instituțiilor de presă independente

Zhang atrage atenția că astfel de cazuri sunt posibile din cauza unei portițe lăsată încă deschisă de Facebook, deși ea a avertizat asupra riscurilor.

Problema e că, dacă pentru persoane fizice este nevoie de date autentice și nu este permis ca un utilizator să aibă mai mult de un cont, aceste reguli nu sunt aplicate și în cazul paginilor. Iar de pe conturile de pagină pot fi făcute aceleași operațiuni ca și de pe conturile personale.

Cum problema nu a fost remediată, metoda este folosită în continuare. La acest moment, de exemplu, în Azerbaidjan sunt folosite astfel de pagini pentru a fi postate milioane de mesaje agresive pe conturile oficiale ale instituțiilor de presă independente, dar și pe conturile politicienilor din opoziție.

O metodă similară a fost folosită și de Rusia la alegerile din 2016 din SUA, când au fost create conturi false, ce păreau a fi ale unor cetățeni americani, de pe care erau postate mesaje și comentarii menite să manipuleze opțiunile politice, dar și dezbaterea publică.

Atunci au fost create conturi false, ce păreau a fi ale unor cetățeni americani, de pe care erau postate mesaje și comentarii menite să manipuleze opțiunile politice, dar și dezbaterea publică.

După acest scandal, Facebook a creat un departament care să identifice astfel de cazuri și să închidă conturile și paginile false.

Dubla măsura a Facebook

Însă când a venit vorba de cazurile Honduras și Azerbaidjan, deși existau indicii clare ale abuzului din partea celor de la putere, liderii de la Facebook responsabili cu măsurile au refuzat să ia atitudine de îndată ce au fost sesizați.

În cazul Honduras campania manipulatoare a fost oprită în aproape un an, în timp ce pentru Azerbaidjan a fost nevoie de 14 luni. Și în ambele cazuri nu a fost făcută munca de verificare, și campaniile au fost repornite.

Și Zhang a prezentat mesaje în care i se spune negru pe alb că, pentru că sunt sute de mii de campanii abuzive, ”este important să începem cu țările importante, regiunile prioritare, zonele relevante și să încercăm să ajunge și la cele din capătul opus”.

Când s-a plâns că sunt prioritizate doar SUA, Europa de Vest și principalii adversari, cum ar fi Rusia sau Iranul, i s-a răspuns sec ”Asta este prioritizarea corectă”.

Zhang a depus numeroase raparte pentru campanii abuzive în Albania, Mexic, Argentina, Italia, Filipine, Afganistan, Coreea de Sud, Bolivia, Ecuador, Irak, Tunisia, Turcia, Taiwan, Paraguay, El Salvador, India, Republica Dominicană, Indonezia, Ucraina, Polonia și Mongolia.

În unele dintre cazuri, cum ar fi cele din Coreea de Sud, Taiwan, Ucraina, Italia și Polonia, măsurile au fost luate rapid. Cel mai puțin a durat în Polonia, unde o rețea de conturi false a fost destructurată în doar 24 de ore, în timp ce pentru Azerbaidjan a fost nevoie de 426 de zile și treaba tot nu a fost dusă la bun sfârșit.

În alte cazuri, cum ar fi în Bolivia, Tunisia, Mongolia sau Albania, nici măcar nu a fost luată vreo măsură.

Reacția Facebook

Facebook a reacționat pentru The Guardian. Liz Bourgeois, o purtătoare de cuvânt a rețelei de socializare, a transmis că ”este în total dezacord cu modul în care Zhang a prezentat mecanismele de prioritizare”.

”Combatem în mod agresiv abuzul în toată lumea și avem echipe specializate care fac asta. Astfel, am reușit să destructurăm peste 100 de rețele, inclusiv din America Latină, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, precum și din regiunea Asia-Pacific.

Este prioritatea noastră, dar anchetăm fiecare caz în parte înainte de a lua măsuri sau a face declarații publice despre ele”, a spus purtătoarea de cuvânt.

Rolul major jucat de Facebook în lumea reală

Cu peste 2,8 miliarde de utilizatori din întreaga lume, Facebook a ajuns să aibă un rol dominant în expunerea politică în toate țările de pe glob.

Să ne amintim și de alegerile din România, de anul trecut, când, din cauza pandemiei de COVID-19, campaniile electorale s-au desfășurat mai mult online.

Sau situația de acum câteva săptămâni când premierul Florin Cîțu a anunțat exclusiv pe Facebook că s-a răzgândit și restricțiile noi anti-COVID intră în vigoare mai târziu, cu două zile față de ceea ce anunțase inițial pe canalele tradiționale de comunicare instituțională.

Problema cu interacțiunile false este, pe lângă lansarea de mesaje manipulatoare, și aceea că ele ajung să păcălească algoritmii Facebook, astfel că platforma va ajunge să identifice drept relevant ceva creat artificial, în detrimentul dezbaterii reale.

Citește și:


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!