Tinerii din ziua de astăzi sunt mai puțin expuși știrilor alarmiste de la TV, însă înoată zilnic în oceanul de fake news de pe rețelele de socializare, unde sunt conectați și activi.
Știrile scrise ajung tot mai greu la ei, la fel și ideile jurnaliștilor formați în presa tradițională, care sunt nevoiți să facă eforturi suplimentare pentru a se adresa acestui public prețios. Și e de datoria lor să o facă – este de datoria noastră.
Acestea sunt doar câteva dintre ideile desprinse în urma discuțiilor avute de elevi cu jurnaliști, profesori și experți în comunicare, marți, în cadrul dezbaterii “???????????????????????????????????????????? ????̂???? ???????????????????????? ???????????????????????????????????? ???????? ????????????????????-????????: ????̂???????????????? ????????????????????????????̆???????? ????̦???? ????????????????????????????????????????̆????̦???? ???????? ????????????????????????????????????????????” organizată de SpotMedia.ro și Complexul Educațional Laude-Reut, în parteneriat cu Ambasada Israelului, SNSPA și revista Historia.
La dezbatere au participat, de altfel, alături de jurnaliștii Magda Grădinaru, Emilian Isailă, Ion M. Ioniță, Gabriel Kolbay – și ambasadorul Israelului, David Saranga, precum și prof.univ.dr. Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, expert în analiza și combaterea dezinformării.
Aceștia au răspuns întrebărilor adresate de elevi ai Complexului Laude-Reut, care și-au prezentat realizările din cadrul cursului de media, îndrumați de conf.univ.dr. Liana Ionescu, profesor de media-comunicare, și Tova Ben Nun-Cherbis, președinte și fondator Complexul Educational Laude-Reut.
De unde se informează adolescenții?
Cei mai mulți liceeni își iau informațiile direct de pe rețelele de socializare, pentru că acolo sunt ”la îndemână”, dar și datorită algoritmilor, care le oferă știrile în funcție de preferințele lor.
Pe locul doi în topul surselor de informare se află televiziunea clasică, aceasta deși adolescenții apreciază că posturile TV obișnuiesc să inducă panica. Abia pe locul trei urmeză publicațiile online, conform rezultatelor unui studiu calitativ realizat în Complexul Educațional Laude-Reut, în decembrie 2020, la care au participat 40 de elevi din clasele a 9-a și a 10-a.
Una dintre concluziile care pot fi trase de profesioniștii din media: fără un ambalaj complet, publicul își pierde interesul, iar informația intră în derizoriu.
Vă prezentăm în continuare și câteva dintre întrebările cât se poate de sincere și relevante adresate de elevii care au participat la dezbatere și răspunsurile jurnaliștilor.
Olga, elevă Laude-Reut: ”De ce se insistă cu știrile cu impact negativ? Toată ziua auzim de pandemie, decese, persoane ajunse la ATI…”
Jurnalista SpotMedia Magda Grădinaru i-a răspuns tinerei, explicându-i că sunt mai multe motive.
”În primul rând, este mai facil să publici bilanțul zilnic” (cazuri, decese Covid - n.red.), explică ea.
”În al doilea rând, mass media mizează pe faptul că asta vrea publicul. De fapt, cea mai mare manipulare a presei este automanipularea: își proiectează un public care nu există și livrează pentru acesta”, a completat Magda.
”În al treilea rând, pentru că presa va media tot timpul informația dinspre autorități spre public. Iar autoritățile comunică asta cu bullet-uri, sunt indicativi. Toate informațiile trebuie să ajungă la public, însă în măsura în care e de sine stătătoare și atât, publicul fie va ajunge la saturație, fie va închide ochii și va trece la altceva.
”Ce poate face jurnalistul în plus este să adauge context, ca informația să nu mai pară pur negativă”, spune Magda Grădinaru.
Maria, elevă Laude-Reut: ”Cum explicați cititorilor care au diferite niveluri de cunoștințe”
Ion M. Ioniță, membru al Laude-Reut Board of Trustees și mentor al cursului de media comunicare Laude, redactor șef al revistei Historia, i-a răspuns că ”nimic nu este greu de explicat”.
”Contează cum prezinți, pe înțelesul tuturor. Poți să-i spui omului și teoria relativității, dacă i-o prezinți în termeni pe care îi înțelege”, explică el, amintind de viralul care circula recent pe Facebook, în care un copil de gimnaziu a prezentat principiul după care funcționează anticorpii dați de vaccin.
”Spunând povestea și contextul ei. Prin contextualizare în viața de zi cu zi. Cel mai important e să alimentăm curiozitatea celor care citesc. Important e să te trimită să vrei să știi mai mult”, a răspuns și Magda Grădinaru.
Sabin, elev Laude-Reut: ”În ultimul timp vedem cum anumite persoane publice încearcă să transmită părerea specialiștilor. E bine sau alterează mesajul?”
La această întrebare a răspuns prof.univ.dr. Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA și expert în analiza și combaterea dezinformării.
”Cel puțin într-o etapă, când nevoia de informație este foarte mare, este important ca la început să lăsăm spațiul public la dispoziția specialiștilor. Mie mi s-ar fi părut nepotrivit să lăsăm mesajul pe mâna cuiva care nu e de specialitate. Cred că această nevoie de informare a fost în mare parte acoperită. În acest moment se poate trece la popularizarea mesajului.
Mi s-ar fi părut nepotrivit ca influencerii să înceapă popularizarea vaccinului. Ar fi stârnit confuzie la nivelul publicului”, a spus prof. dr. Alina Bârgăoanu.
Cristina, elevă Laude-Reut: ”Am tot fost sfătuiți să nu ținem televizorul deschis în continuu, pentru că acest lucru ne poate afecta negativ sănătatea mentală. Televizorul se bazează pe stresul pe care îl produc aceste știri?”
Și la această întrebare a răspuns prof. dr. Alina Bârgăoanu: ”Eu cred că atât televizorul, cât și rețelele sociale ar trebui limitate. O modalitate să ne apărăm de dezinformare e limitarea timpului acordat lor. Predispoziția la dezinformare este dată de timpul petrecut la TV sau pe rețele. Mai ales rețelele sociale, care se bazează pe infinit scrolling: dacă începi să faci scroll, acolo rămâi”, spune ea.
Copiii au mers mai departe și au amintit de Inteligența Artificială, tot mai folosită de echipele giganților din social media, ca alternativă la intervenția umană.
Emilian Isailă, editorialist SpotMedia.ro, le-a explicat că echipele care lucrează în social media pentru Facebook sau Twitter sunt firave, comparativ cu imensitatea rețelelor, cel puțin în țări din Europa, ca România, în Asia sau Africa. ”Aceste companii foarte mari încearcă să reducă cheltuielile, încearcă să construiască algoritmi pentru a le satiface nevoile de eficiență”, explică el
”Nivelul întrebărilor elevilor noștri m-a dus iarăși și m-a convins că cursurile de media și comunicare sunt foarte importante, mai ales în această perioada când cu toții ne lovim de dezinformare”, a spus și Tova Ben Nun-Cherbis – președinte și fondator Complexul Educațional Laude-Reut.
Puteți urmări întreaga dezbatere aici.
