Pandemia de fake news e la fel de gravă precum cea de COVID, însă tinerii i-ar putea fi vaccinul - dezbatere SpotMedia.ro

Pandemia de fake news e la fel de gravă precum cea de COVID, însă tinerii i-ar putea fi vaccinul - dezbatere SpotMedia.ro

Pandemia ne-a adus în fața unui bombardament de fake news fără precedent, oamenii și-au pierdut încrederea în specialiști și ascultă tot felul de teorii conspiraționiste, care inundă Internetul.

Presa onestă încă mai are un cuvânt de spus, în această epocă ”post-adevăr”, însă publicul trebuie ajutat să reziste.

Iar lupta împotriva dezinformării nu se poate duce fără mass media tradiționale, fără lideri de opinie și fără cetățeni. ”Tinerii sunt extrem de importanți”, spune prof.univ.dr. Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA și expert în analiza și combaterea dezinformării, în cadrul dezbaterii organizate de SpotMedia.ro și Complexul Educațional Laude-ReutJurnalismul în vremea pandemiei de Covid-19: Între provocări și oportunități de reinventare.

”Sunt efectiv tulburată de ceea ce se spune în spațiul public, că profesorii se pronunță în proporții foarte mari împotriva vaccinului. Mă tulbură motivele care par a fi invocate în favoarea acestei poziții. De multe ori este vorba de argumente pseudo-științifice și anti-științifice. Pe mine ca părinte, respectiv profesor, mă tulbură acest fenomen. Împreună trebuie să-l deslușim și să-l rezolvăm”, a declarat Alina Bârgăoanu.

David Saranga: Este foarte dificil să combați astfel de fenomene

În cadrul dezbaterii a luat cuvântul și Ambasadorul Israelului, E.S. David Saranga, care a vorbit despre experiența personală pe care a avut-o cu fake news, la începutul pandemiei, despre provocările diplomaților în aceste vremuri tulburi și despre cât de important este să revenim la normalitate, inclusiv prin vaccinare.

”Uneori oamenii nici măcar nu fac asta intenționat. De cele mai multe ori, oamenii răspândesc fake news-urile pentru că oamenii chiar cred mesajul. Este foarte dificil să combați astfel de fenomene”, a spus ambasadorul, care a oferit și un exemplu personal.

Cum apare dezinformarea?

Jurnaliștii și experții prezenți în cadrul dezbaterii online au vorbit și despre nașterea știrilor false și impactul lor asupra publicului.

Există foarte multă informație pe piață acum și foarte puțină cunoaștere, ceea ce face ca și dezinformarea, și saturația de prea multe știri să existe. E nevoie de mai multă cunoaștere.

Pur și simplu ca oamenii să aibă acces la context. La contextul în care o știre parțială poate să apară. Așa apare dezinformarea, în momentul în care o persoană rupe din context o informație. Fake news-ul conține de cele mai multe ori adevărul dintr-un unghi greșit, fie jumătate din adevăr” , a explicat Magda Grădinaru, editorialist SpotMedia.ro, în cadrul dezbaterii online.

„Spui cealaltă poveste, refaci contextul, ai răbdare să faci lucrul acesta. În măsura în care politica îți dă răspunsuri unor probleme de moment, cultura îți dă contextul. Cultura e pur și simplu informația care e dinaintea informațiilor care circulă pe piață”, a completat ea.

Magda a oferit în acest sens și un exemplu cultural: Mitul peșterii lui Platon.

Când oamenii văd pe pereți în peșteră doar umbrele obiectelor din afară. Jurnalistul are acces la obiecte din afară și poate reface contextul.

Magda Grădinaru, editorialist spotmedia.ro

”Fiica mea, în fața computerului, avea iluzia că nu mai are nevoie de nimic altceva. Aici e capcana. Nu mai faci corelația, nu refaci contextul. E ca la bolnav, dacă citești despre simptome și tratament, poți să înțelegi. Dar e departe de diagnosticul pe care l-ar pune un medic.

A ajuns la saturație, nu mai voia să audă nimic despre asta. A stat lângă mine când am făcut un interviu cu oficiali europeni să destructurez un fake news - că UE e dezbinată, că nu există solidaritate, că ajutorul pentru Italia poate să vină de la națiuni terțe, din afară - narațiune rostogolită de diverse site-uri. A început să mă întrebe lucruri. A început să facă legătura cu lucruri care se întâmplau în SUA”, își amintește Magda Grădinaru.

Ea se declară mai optimistă în privința generației 17-18 ani și mai pesimistă pentru generația noastră. ”Acești copii s-au întors la cultura scrisă. Sentimentul lor este că noi am uzurpat online-ul și atunci se întorc la cultura scrisă”, spune Magda.

Ea le-a vorbit elevilor prezenți la dezbatere și despre interviurile sale, despre cum își alege și cum abordează subiectele.

”Rubrica pe care eu o țin, Intelectualii față cu istoria, e relevantă pentru felul în care intelectualii îți decodifică informațiile. Au acces la nuanțe la care noi nu avem acces. Oamenii aceștia citesc foarte mult și informația îi face puternici”, spune ea.

Informația transformată în poveste geopolitică este foarte importantă: sunt instrumente prin care poți recunoaște un abuz, o dictatură.

Magda Grădinaru, editorialist SpotMedia.ro

Ce putem face în lupta împotriva dezinformării?

În ceea ce privește educarea tinerilor, Alina Bârgăoanu spune că și tinerii și alți cetățeni din România sunt supuși unui adevărat bombardament pseudo-informațional care se bazează mult pe imagine.

”Se vorbește foarte mult că suntem în perioada 'post adevăr'. Eu cred că suntem în perioada 'post text scris'. Nu mai avem răbdare să mai citim două pagini sau chiar un afiș. Avem o nevoie compulsivă de filmulețe neapărat amuzante, pentru că altfel nu mai putem sta atenți.

Fără a fi aproape de nostalgii, eu cred că noi în calitate de educatori trebuie să facem eforturi în așa fel încât să împrietenim tinerii cu textul scris”, spune ea.

Potrivit decanului SNSPA, tinerii trebuie reînvățați să fie mult mai atenți.

Faptele sunt mult mai complexe decât pseudo-faptele. Dezinformarea se poate face din câteva minute și câteva click-uri. Faptele, investigațiile, adevărul sunt mult mai complexe. Presupun atenție, răbdare, încăpățânare.

Prof.univ.dr. Alina Bârgăoanu

”Ar trebui să facem foarte multe eforturi cu toții să descoperim ce înseamnă dialogul. Ce înseamnă feedback-ul. Noi trebuie să reînvățăm cu toții să ascultăm. Le spun de foarte multe ori studenților mei de la comunicare: cel mai bun comunicator este cel care are capacitatea să asculte”, spune Alina Bârgăoanu.

Despre tineri spune că nu au altă opțiune decât să facă față bombardamentului informațional, așa că trebuie să le cultivăm curiozitatea și imaginația.

”Aceste aptitudini trebuie antrenate. Am alunecat în demersul educațional în ideea că imaginația și creativitatea țin de talent înnăscut, de nerespectarea regulilor… dar pentru a duce la descoperiri științifice, aceste aptitudini trebuie antrentate”, spune ea.

Ce trebuie să facem?

Trebuie să atragem tinerii de partea științei și a tehnologiei, spune prof. Bârgăoanu. ”Constat cu amar un tip de ethos anti-știință în societatea românească, ethos pe care trebuie să-l îndepărtăm prin luptă colectivă”.

În lupta împotriva dezinformării în ceea ce privește vaccinarea, cel mai bun instrument este manualul de biologie de clasa a noua, unde se face diferența dintre ADN și ARN. Jumătate din populația globului este convinsă că vaccinul le va afecta ADN-ul.

Prof.univ.dr. Alina Bârgăoanu

O chestiune de context: carantina și lockdown-ul nu au fost inventate acum

Ion M. Ioniță - membru al Laude-Reut Board of Trustees și mentor al cursului de media comunicare Laude, redactor șef al revistei Historia - definește fenomenul social la care asistăm drept un ”fenomen de întunecare a rațiunii”.

”Se întâmplă în istorie și în asemenea perioade în care parcă oamenii nu mai judecă. E o întunecare pentru că ce era de bun-simț până acum - dacă se strica mașina te duceai la service și dacă voiai să te tunzi te duceai la frizer - acum mulți oameni se tund la service și duc mașina la frizer. Nu ascultă sfaturile unui epidemiolog, dar ascultă niște necunoscuți care îi spun pe Facebook că dacă își face vaccinul Bill Gates îi bagă un cip”, spune el.

Cele mai mari minciuni ajung să fie promovate fără niciun fel de jenă, pentru că sunt prea mari minciunile, atrage atenția acesta. Se spune că dacă o minciună e suficient de mare ajunge să fie crezută, iar dacă o minciună e repetată de milioane de ori devine adevăr.

Multă lume se sperie de termenul mondial - ”lockdown” - credem că este o invenție și cineva vrea să ne împiedice să călătorim.

Primul manual de lockdown a fost scris în 1488.

Atunci, un medic din Italia, Corsica, s-a gândit ca, pentru a opri epidemia de ciumă care venea cu marinarii care coborau în port, să-i izoleze în spitale. Iar cei care se infectau să fie la rândul lor izolați. Să nu se circule noaptea și să se păstreze distanța de cel puțin doi metri între persoane.

Așa s-a gândit un medic acum 500 de ani. Aceste rețete au funcționat.

Ion M. Ioniță

Nici carantina nu este ceva nou.

Carantina a fost descoperită de venețieni. Își dădeau seama că, dacă îi țin 40 de zile pe marinari pe o insulă, nu mai transmiteau boala. Și au salvat orașul.

Sunt lucruri foarte vechi pe care știința le-a dezvoltat, le-a explicat, lumea părea că scapă de aceste pandemii. Iată că nu scapă, că natura evoluează odată cu omenirea. Nu sunt măsuri inventate peste noapte, nu sunt aberații să ne țină pe noi în casă, să ne controleze viața”, a explicat Ion M. Ioniță în fața elevilor, profesorilor și jurnaliștilor.

Despre ”idioți utili” și manipulare

”Trebuie să ne gândim ce scopuri urmăresc aceste manipulări și dezinformări. De ce citim de conspirații”, atrage atenția Ion M. Ioniță.

”La început au spus că vaccinurile nu sunt bune. După care, când au văzut succesul de vaccinare (ex: Israelul, țara cu cel mai mare număr de vaccinări), s-a spus ”e alt vaccin, nu folosesc același”. Sau când s-au vaccinat președintele, premierul, papa: 'nu se vaccinează cu același vaccin cu care ne vaccinăm noi, oamenii obișnuiți'. Toate aceste aberații produc confuzie.

De ce să promoveze astfel de teorii? Când ești confuz, ți-e frică. Nu știi încotro s-o iei. Nu știi cine are dreptate. Nu știi să faci diferența între adevărat și fals. Speculând frica, așa se manipulează oamenii: specularea temerii, sentiment omenesc - ți-e teamă pentru cel de lângă tine, pentru părinți, bunici, profesori. Speculând fricile oamenilor, e cel mai ușor să îi duci înspre direcții greșite.

Cum combatem frica? Această extraordinară transmitere a întunecării rațiunii… mulți nu mai gândesc cu mintea lor. Gândesc cu mintea celui care e pe Facebook în locul lui. E greu să gândești cu mintea ta. Înseamnă să fii responsabil. Unii se lasă dirijați de alții.

În lumea noastră aceștia se numesc 'idioți utili', manipulează la rândul lor pe alții. Unii fac asta ca să se distreze. Așa se răspândesc informațiile, iar unele nu mai pot fi oprite”, spune Ioniță.

Să administrăm vaccinul împotriva dezinformării cu mâna noastră

Cum putem să scăpăm?

”Măcar avem la îndemână o decizie pe care doar noi putem să o luăm. Suntem pe rețele sociale de la câțiva ani. Nu mai este doar o chestiune ce privește doar o categorie de vârstă. De la cele mai fragede vârste trebuie să învățăm un lucru fundamental: vrem să facem parte din rândul idioților utili sau al celor care răspândesc informația corectă?”, răspunde el.

Trebuie să fim educați, să citim cartea de matematică, fizică, biologie, să fim de partea raționalității, chiar dacă avem 12-14 ani.

Ion M. Ioniță

Oprirea fake news-ului e ca în pandemie: trebuie să o izolăm, trebuie să oprim virusul, să nu-l mai răspândim noi.

Degeaba facem teorii, dacă noi nu înțelegem că noi suntem cei care putem opri virusul.

În momentul în care lumea se va vaccina, virusul nu se va mai transmite de la unul la altul.

Așa și cu pandemia de dezinformare: e nevoie de un vaccin să nu mai răspândim bazaconiile astea care ne distrug viața. Teama de frică e mai rea decât frica. Oamenii stau în case, anxioși, temători, foarte greu revin la viața normală.

Evident că toate se leagă, dar responsabilitatea fiecăruia dintre noi de a opri această pandemie de dezinformare mi se pare esențială”, încheie Ion M. Ioniță.

”De câte ori găsiți o informație, încercați să verificați: de ce asa și nu altfel? cine e? ce autoritate?”, i-a sfătuit pe elevi și Gabriel Kolbay, jurnalist de investigații SpotMedia.ro.

Jurnalismul în vremea pandemiei de COVID-19

SpotMedia.ro și Complexul Educațional Laude-Reut au organizat, marți, dezbaterea online “𝗝𝘂𝗿𝗻𝗮𝗹𝗶𝘀𝗺𝘂𝗹 𝗶̂𝗻 𝘃𝗿𝗲𝗺𝗲𝗮 𝗽𝗮𝗻𝗱𝗲𝗺𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝗖𝗼𝘃𝗶𝗱-𝟭𝟵: 𝗜̂𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗽𝗿𝗼𝘃𝗼𝗰𝗮̆𝗿𝗶 𝘀̦𝗶 𝗼𝗽𝗼𝗿𝘁𝘂𝗻𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶 𝗱𝗲 𝗿𝗲𝗶𝗻𝘃𝗲𝗻𝘁𝗮𝗿𝗲”.

Evenimentul a fost deschis de Ambasadorul Israelului, E.S. David Saranga și moderat de editorialistul SpotMedia.ro Emilian Isailă.

În cazul dezbaterii au vorbit și Tova Ben Nun-Cherbis – președinte și fondator Complexul Educațional Laude-Reut; prof.univ.dr. Alina Bârgăoanu – decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA și expert în analiza și combaterea dezinformării; Ion M. Ioniță – membru al Laude-Reut Board of Trustees și mentor al cursului de media comunicare Laude; Magda Grădinaru – editorialist SpotMedia.ro; Gabriel Kolbay – jurnalist de investigații SpotMedia.ro; conf.univ.dr. Liana Ionescu, profesor de media-comunicare la Complexul Educațional Laude-Reut.

Evenimentul a dezbătut provocările pandemiei pentru autorități, presă, cât și pentru consumatorul final, cu accent pe tineri, care sunt nevoiți acum să discearnă din marea de informații cu care sunt de-a dreptul bombardați.

La dezbaterea online au participat elevi din clasele VIII-XI de la Complexul Educațional Laude-Reut, alături de colegii lor de clasa a VIII-a de la alte școli bucureștene.

La final, copiii au adresat întrebări extrem de interesante, care i-au surprins plăcut pe profesioniștii din media prezenți la dezbatere, semn că fiecare curs de media, comunicare, diplomație și business urmat de tineri la vârsta potrivită poate avea rezultate spectaculoase.

Puteți urmări întreaga dezbatere aici.

Citește și:

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇