Dezvoltarea explozivă a inteligenței artificiale le dă deja bătăi de cap jurnaliștilor din întreaga Europă.
Mai întâi au apărut temerile că, în câțiva ani, programe ca ChatGPT i-ar putea înlocui cu totul pe unii dintre ei. E un subiect care a polarizat spațiul public. Iar adevărul este că, momentan, nimeni nu știe dacă se va ajunge sau nu acolo.
Între timp, însă, a apărut o nouă problemă: cum să îți protejezi articolele de inteligența artificială, care le folosește fără citare și fără plată pentru a-și crea, din ele, propriile texte pe care le prezintă apoi ca fiind originale.
Site-urile de știri sunt primele care se confruntă cu noua provocare: cum să împiedice soft-urile de inteligență artificială să descarce și să le folosească gratuit articolele pre presă, pentru a-și crea apoi propriile produse.
În mod normal, site-uri de știri au dreptul să ceară ceea ce legiuitorul numește „compensație echitabilă” de la platformele care le preiau conținutul original. E un drept dat de Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019, privind dreptul de autor, transmite Politico.
E adevărat că încă mai sunt state care lucrează la transpunerea directivei în legislația națională. Și că abia apoi asociațiile europene de publisheri de știri vor putea negocia reguli și sume cu giganți din tehnologie, cum sunt Facebook și Google.
Dar procesul e în curs și - mai devreme sau mai târziu - se va ajunge atât la negocieri cât și la seturi de reguli.
Pe parcurs, însă, a mai apărut o problemă. Anume: aceea a inteligenței artificiale așa-zis generative. Este vorba despre acele soft-uri de inteligență artificială care susțin că ar crea conținut original. Problema este că îl creează pe baza altor produse de conținut media - cum ar fi știri - și pe care le folosește fără citare.
Până să se adopte legea europeană, a apărut inteligența artificială
„Nu deschidem cu teamă discuția despre inteligență artificială. Dar trebuie să discutăm. Sunt provocări cărora să le facem față, iar cea a copyright-ului e una dintre ele”, susține Petra Wikström, director de politici publice la Schibsted, cel mai mare grup editorial scandinav.
„Avem legislație care să protejeze drepturile de autor ale muncii noastre. Întrebarea este: cum o folosim? Punerea în aplicare a legii e principala problemă acum”, este de părere Iacob Gammeltoft, manager de politici publice la News Media Europe, o organizație care reunește publisheri din întreaga Europă.
Folosirea unui conținut editorial în scopuri comerciale de către o platformă online se face cu plata unor compensații, potrivit regulilor agreate de la Bruxelles. Problema este că legiuitorul n-a prevăzut apariția și dezvoltarea explozivă a inteligenței artificiale și a soft-urilor de tip ChatGPT, când a scris textul directivei.
„Nu sunt pe deplin sigur că putem demonstra că drepturile noastre conexe sunt încălcate (de soft-urile de inteligență artificială - n.red.). Apar multe întrebări legate de întreg cadrul legal și de excepția - foarte generoasă - a proceselor de extragere de date”, a declarat pentru Poltico Pierre Petillault, director general al federației de presă APIG din Franța.
Legiuitorul a introdus în Directiva (UE) 2019/790 o scutire de la plata compensațiilor către publisher pentru activități cum ar fi crawling (modalitatea în care motoarele de căutare strâng date - n.red.) în scopul creării de texte și pentru strângere de date.
Ceea ce pot face creatorii care pun conținutul original online este să îl semnalizeze electronic și să își exprime dezacordul ca oricine să includă acel conținut în operațiunile de „crawling”. Dar acestă metodă ar scădea vizibilitatea conținutului în mediul online.
Sunt însă site-uri - cum ar fi cele din asociația GESTE din Franța - care deja apelează la această metodă, pentru a nu le permite chatboților ca ChatGPT să le folosească știrile în crearea altor produse.
Dar chatboții par să aibă și alte metode de a colecta datele, susține Gammeltoft.
„Inteligența artificială va perturba implementarea regulilor de copyright. E nevoie de ca și cadrul legislativ să evolueze, astfel încât să eliminăm orice neclarități și să oferim protecție și în condițiile apariției inteligenței artificiale, care acum se «hrănește» consistent cu produse care sunt protejate de drepturi de autor”, a declarat pentru Politico Sandra Strittmatter, avocat specializat în drepturi de autor la firma Franklin din Franța.
Până la acest moment, însă, Comisia Europeană n-a dat semne că ar vrea să revizuiască prea curând cadrul legal cu privire la drepturile de autor.
Mai exact, europarlamentarul francez Emmanuel Maurel a întrebat recent ce se întâmplă cu „vidul legislativ” cu privire la modalitățile în care artiștii își pot proteja de inteligența artificială operele proprii.
Iar Comisia a spus că - dată fiind excepția pentru crawling deja existentă - nu se impune crearea unei legislații specifice pentru creațiile din sfera artistică ale inteligenței artificiale.
Cum știi dacă ChatGPT te fură?
Marea întrebare rămâne însă: cum îți dai seama dacă ChatGPT a preluat conținut din textele originale pe care le-ai publicat?
„Facem acum niște teste interne ca să vedem dacă ChatGPT a preluat ceva din ceea ce noi oferim doar contra cost”, a declarat Petra Wikström, directorul de politici publice la Schibsted.
Grupul editorial scandinav a și solicitat ChatGPT să transmită dacă a accesat și folosit conținut la care n-ar fi trebuit să aibă acces decât contra cost. Sunt semne că ar fi făcut-o, susțin membrii ai grupului editorial.
Dar nimeni nu poate ști până nu are acces direct la baza de date pe care programatorii o folosesc pentru a antrena ChatGPT. Acolo sunt informațiile la care soft-ul de inteligență artificială are acces. Or, e puțin probabil ca OpenAI să dea acces la acele informații.
Oricum ar fi, acum avem o „fereastră de oportunitate” pentru a rezolva această problemă, susține Iacob Gammeltoft, manager de politici publice la News Media Europe, în condițiile în care e pe masă Artificial Intelligence Act, un document prin care UE vrea să reglementeze utilizarea inteligenței artificiale.
Cele mai recente draft-uri ale documentului consultate de jurnaliștii de la Politico indică faptul că europarlamentarii tind să crească gradul de transparență și se pregătesc să oblige creatorii de inteligență artificială să dezvăluie modul în care au colectat datele pe care le folosesc pentru a-și antrena soft-urile.
Mai sunt, însă, multe de făcut, după cum a explicat pentru Politico europarlamentarul român Dragoș Tudorache, membru al grupului Renew.
„AI Act a fost propus înainte ca această problemă să ocupe un loc important în dezbaterile publice”, a declarat Tudorache.
Totodată, acesta a spus că PE are ambiția de a „adapta documentul la noile realități și de a ține seama de evoluția inteligenței artificiale printr-un set de reguli pentru modelele antrenate de regulă cu cantități uriașe de date, inclusiv unele protejate de copyright și drepturi intelectuale”.