Comisia Europeană a adoptat, vineri, Actul European pentru Libertatea Presei, prin care stabilește, în premieră, reguli și mecanisme menite să asigure și să întărească independența jurnaliștilor, transparența finanțărilor și a patronajului.
„Am văzut în ultimii ani diferite forme de presiune la adresa presei. A venit timpul să acționăm. Trebuie să stabilim principii clare: niciun jurnalist nu ar trebui să fie spionat din cauza muncii sale, nicio instituție publică de presă nu ar trebui să fie transformată în canal de propagandă. Asta propunem azi, în premieră: mecanisme comune de a proteja libertatea presei și pluralismul în UE”, a spus vicepreședintele pentru Valori și Transparență, Vera Jurova, potrivit unui comunicat al Comisiei.
La rândul său, Thierry Breton, comisarul european pentru Piața Digitală, a vorbit și despre amenințările cu care se confruntă presa.
„UE este cea mai mare piață unică democratică din lume. Companiile media joacă un rol vital, dar se confruntă și cu scăderi ale veniturilor, amenințări la libertatea presei și a pluralismului, apariția de noi platforme online mamut și reguli diferite la nivel național.
Actul European pentru Libertatea Presei asigură mecanisme comune la nivelul UE de a garanta o multitudine de voci și că presa poate funcționa fără interferențe, fie ele publice sau private.
O nouă instituție europeană se va asigura că aceste noi reguli pentru libertatea presei vor fi aplicate”, a spus și Breton.
O reacție a venit și din partea europarlamentarilor români. Eurodeputatul USR Vlad Gheorghe a salutat decizia, mai ales în contextul în care România tocmai fusese avertizată pentru modul în care partidele politice bagă banii primiți de la stat în presă, prin contracte secrete.
„Vești proaste pentru PSD și PNL de la Bruxelles - nu vor mai putea cumpăra 'jurnaliști'. Comisia Europeană tocmai a adoptat Actul european pentru libertatea presei care protejează pluralismul și independența mass-media în UE. Scopul acestui nou regulament este să combată amestecul politic în deciziile editoriale”, a scris Vlad Gheorghe pe Facebook.
Iată care sunt principalele lucruri stabilite prin Actul European pentru Libertatea Presei:
Protejarea independenței editoriale - Statele membre vor trebui să respecte libertatea editorială a organismelor media și să îmbunătățească mecanismele de protecție a surselor jurnalistice. În plus, organismele media vor trebui să asigure transparența în ce privește patronajul și să prezinte public informații în acest sens.
Libertatea jurnaliștilor - Sunt prevăzute mecanisme puternice care să împiedice folosirea de programe de spionaj împotriva jurnaliștilor și a familiilor lor.
Presă de stat independentă - Acolo unde există presă publică de stat, finanțarea trebuie să fie suficientă, astfel încât să asigure independența editorială. Conducerea trebuie numită transparent, deschis și nediscriminatoriu. Instituțiile trebuie să prezinte publicului o gamă largă de informații și opinii, într-o manieră imparțială, în acord cu misiunea lor în serviciul cetățenilor.
Pluralismul în piața media - Statele membre vor trebui să facă analize pentru a vedea unde se situează piața în ce privește pluralismul și independența editorială. Totodată, Actul prevede ca orice noi legi sau reguli sunt adoptate care impactează piața media să fie serios justificate și proporționate.
Transparența finanțării din bani publici - Actul prevede noi cerințe în ce privește publicitatea plătită din fonduri publice, astfel încât să fie făcută transparent și nediscriminatoriu. Vor fi impuse măsuri și pentru a fi crescută transparența și obiectivitatea sistemelor de măsurare a audiențelor, care au impact direct asupra veniturilor din publicitate, în special în online.
Protejarea conținutului online - Sunt stabilite mecanisme menite să împiedice ștergerea nejustificată a conținutului produs cu respectarea standardelor jurnalistice. În plus, în cazuri în care nu este vorba despre riscuri sistemice, precum dezinformarea, marile platforme online vor trebuie să informeze și să justifice către o publicație de ce vor să îndepărteze un anumit conținut pe care-l consideră că încalcă standardele platformei, înainte să-l șteargă. Orice contestație depusă de o publicație va trebui să fie analizată cu prioritate de către respectivele platforme.
Actul va conține și o secțiune de recomandări, ce conține măsuri ce pot fi implementate voluntar de companiile media pentru a întări rolul jurnaliștilor și forța actului creativ.
De implementarea acestui Act se va ocupa o nouă instituție - Consiliul European pentru Servicii Media, din care vor face parte autoritățile naționale responsabile de reglementarea pieței media. Consiliul va avea și puterea de a emite opinii în legătură cu deciziile luate la nivel național ce afectează piața media, în același fel în care o face, de exemplu, GRECO atunci când e vorba de justiție.
Planul Comisiei trebuie acum să fie dezbătut și votat în Parlamentul European. Odată adoptat, va deveni direct aplicabil în toate statele membre.