Războiul din Ucraina nu se dă numai pe frontul de luptă, ci și pe rețelele de socializare, unde sunt distribuite zilnic o mulțime de știri și imagini contrafăcute.
La fel ca în cazul știrilor false despre pandemia de coronavirus, cele despre Ucraina ajung să fie distribuite masiv din cauza impactului emoțional, dar și din neatenție sau ignoranță.
S-a întâmplat și în România, chiar la un post TV, să fie comentate în direct imagini dintr-un joc video, iar astfel de capcane sunt la tot pasul pe Facebook și alte rețele sociale.
Unele dintre ele sunt făcute doar ca să șocheze și să fie trimise mai departe, altele sunt glume proaste, iar unele cu siguranță fac parte din războiul informațional purtat în aceste zile între Rusia și restul lumii.
Iată cum putem să ne dăm seama dacă imaginile pe care le vedem sau știrile pe care le citim sunt adevărate sau false:
Atenție la videoclipurile vechi și înșelătoare
Apar în fiecare zi videoclipuri reale, șocante și supărătoare din zona de conflict, unde sunt bombardamente, morți și răniți, unde se dau lupte, iar multe dintre ele se viralizează. Însă nu toate sunt adevărate sau actuale.
Au circulat multe clipuri vechi, din alte conflicte, dar și din filme de război din țări slave, necunoscute pentru publicul european și luate de bune.
Cel mai simplu mod de a vă da seama dacă un videoclip este real sau nu este să fiți atenți la indicii - cum ar fi vremea, semnele rutiere, limbile pe care le vorbesc oamenii, elementele grafice care mai apar.
De exemplu, videoclipuri de la invadarea Crimeii de către Rusia și cu explozia de la Beirut din 2020 au fost distribuite pe scară largă, pretinzând că sunt din conflictul actual, potrivit BBC.
Folosind Google Maps, vă puteți da seama dacă videoclipul este într-adevăr de unde se pretinde că este. Și prin utilizarea căutărilor inverse de imagini puteți vedea dacă același videoclip sau imagine a fost partajat online înainte.
Iar orice element care vă ridică semne de întrebare reprezintă un motiv foarte bun, în primul rând, să nu dați mai departe și apoi să vă mai interesați.
Cine distribuie postarea și de ce?
De asemenea, este important să verificăm cine a distribuit o postare. Este o sursă de încredere sau un site obscur? Este o persoană cunoscută, un cont verificat ☑️ sau un cont fără nume real și poate fi un trol?
Cei care postează videoclipuri înșelătoare caută uneori aprecieri și distribuiri. Este o perioadă tulburătoare, iar postările despre războiul din Ucraina au mare succes.
Alții distribuie afirmații false pentru a împinge anumite narațiuni - pentru a-și impulsiona agendele politice sau pentru a semăna îndoială și confuzie.
De exemplu, există utilizatori din Rusia care se iau la ceartă în comentarii cu ucrainenii, dar și cu alții, pentru a susține că nu există niciun război, că totul este o înscenare, iar Ucraina își bombardează propriul teritoriu.
Au existat relatări despre tineri aflați în străinătate care nu reușeau să-și convingă părinții din Rusia că războiul este real, pentru că acolo nu mai există presă independentă sau alte mijloace de informare, în afară de propagandă oficială.
Apoi, veți observa alte conturi care au promovat până acum afirmații false despre pandemia de Covid și care brusc au trecut la răspândirea unor teorii ale conspirației despre război. La noi există chiar și politicieni care promovează așa ceva, după ce au terminat cu pandemia.
Nu vă grăbiți să dați mai departe
Vedem tot mai multe imagini tulburătoare și primim mereu vești dure despre războiul din Ucraina, la care nu putem să nu reacționăm măcar printr-un like, printr-un comentariu, însă n-ar strica să nu dăm automat și un share, să distribuim aceste postări înainte să ne asigurăm că sunt reale.
Întrebați-vă de ce o anumită sursă ar putea spune ceva - și dacă este susținut de dovezi, înainte să dați mai departe.
Dezinformarea se răspândește pentru că se joacă cu emoțiile, mai ales că într-un astfel de subiect nu putem fi imparțiali.
Nu este vorba doar de emoții negative – uneori, poveștile pline de speranță pot deveni virale. Deși pot ridica moralul, ele contribuie la haosul din online și fac să fie mai greu să-ți dai seama ce se întâmplă, de fapt.
Războiul informațional este mai mult decât social media, este o bătălie dusă atât de Rusia, cât și de Ucraina. Unii vor să-și atragă simpatie, sprijin concret, vor să direcționeze oprobriul asupra inamicului, în vreme ce alții încearcă să-și ascundă faptele, să dezmintă, dezinformeze și să dezbine publicul, fiecare având o agendă proprie.
Ține de noi să gândim critic și să ne dăm seama dacă o poveste este adevărată sau nu. Iar dacă vedem semne că n-ar fi reală, nici să nu ne mai pierdem timpul, pentru că sunt atâtea alte lucruri de văzut și de aflat în orice moment.
ℹ️ Este foarte important și să selectăm cu atenție de la bun început sursele de informare, publicațiile și persoanele pe care le urmărim. Dacă sursele tale de încredere n-au prezentat un anumit subiect, pe care tu îl vezi distribuit de vreo pagină obscură sau de un necunoscut, de ce-ai avea încredere să urmărești și să dai mai departe așa ceva?