Un dinte despre care se crede că a aparținut unui denisovan a fost descoperit într-un loc cu totul neașteptat – Laos, în sud-estul Asiei. Este prima dovadă a acestei specii de hominid în această parte a lumii, la 4.600 de kilometri distanță de peștera Denisova din Siberia, unde primele fosile ale speciei au fost descoperite în 2010.
Este vorba despre un molar al unei fetițe de 3,5 – 8,5 ani, găsit într-unul dintre pereții peșterii Tam Ngu Hao 2, în munții Annamite din Laos, arată IFL Science.
Echipa internațională făcea cercetări în zonă, căutând urme ale lui Homo Erectus sau poate ale primului om modern, Homo Sapiens, se arată într-un raport publicat de jurnalul Nature Communications.
A dat peste acest dinte, iar forma și datarea acestuia arată fără echivoc că este vorba despre un denisovan.
Se crede că dintele, un molar, este vechi de 164.000 – 131.000 de ani și e prima dovadă a existenței acestei specii de hominid în zonă.
Până acum s-au găsit rămășițe de la doar cinci membri ai speciei: patru în peștera Denisova și unul pe Platoul Tibetan. În continuare se știu prea puține lucruri despre acești hominizi. Le cunoaștem genele, dar habar nu avem cum arătau, a explicat dr. Fabrice Demeter, autorul principal al studiului, profesor de paleoantropologie la Universitatea din Copenhaga.
"Este pentru prima dată când un denisovan a fost găsit într-o regiune caldă", a mai spus omul de știință.
Un strămoş comun al denisovanilor, neandertalienilor şi Homo sapiens ar fi trăit în Africa în urmă cu 700.000 - 500.000 de ani, cu o ramură din care s-au desprins denisovanii şi neandertalienii, în urmă cu 470.000 până la 380.000 de ani.
Studiile genomului au indicat că specia noastră, Homo sapiens, s-a încrucişat cu denisovanii cel mai recent în urmă cu 30.000 de ani. Drept rezultat, unii oameni moderni împărtăşesc aproximativ 5% din ADN-ul lor cu denisovanii, inclusiv populaţiile indigene din Papua Noua Guinee, Australia şi Filipine. Prin comparaţie, populaţiile din Asia de Sud-Est prezintă procente mai mici de ADN denisovan.