Arheologii au reluat săpăturile pe şantierul viitoarei centuri de sud a Timişoarei, iar printre descoperiri s-au numărat un cimitir de incineraţie, cel mai mare din Banat, ce datează din epoca neolitică, mai multe morminte, bijuterii şi vase ceramice.
Pe situl 7, din cele 8 de pe traseul şoselei, aflat în apropierea comunei Şag, cercetătorii au descoperit cel mai mare cimitir de incineraţie din Banat, ce datează din epoca neolitică.
Aici au fost găsite sute de urne în care se află rămăşiţele celor care au fost arşi pe rug şi mai apoi înmormântaţi, alături de mai multe obiecte care le aparţineau, ritualuri obişnuite pentru acele vremuri. În urma dovezilor găsite, arheologii spun că morţii erau înhumaţi cu vase pline cu mâncare şi băutură.
„Avem vase depuse alături de urnă, o strachină, o ceaşcă, un vas borcan şi încă o cească. Standardul pare să fie cam acelaşi, cu urna şi fragmente dintr-un vas. În această zonă vedem o urnă în poziţia iniţiala şi alături erau aşezate vasele care puteau fi umplute cu mâncare sau băutură.
Într-un alt vas am găsit şi oase de animal şi presupune că vasul respectiv fusese depusă şi o bucată de carne”, a declarat Gabriel Bălan, arheolog al Muzeului Unirii din Alba Iulia, în cadrul unei conferinţe de presă.
Pe lângă acest tip de morminte, unul a atras atenţia cercetătorilor. Este vorba de unul în care a fost găsit un schelet aşezat în poziţie fetală, ce nu avea alături obiecte personale sau de cult.
Cimitirul descoperit este considerat de arheologi cel mai mare din epocă neolitică găsit până în prezent în Banat, la fel cum se întâmplă şi cu un altul scos la iveală pe un alt sit de pe traseul centurii, dar care provine din epoca medievală.
„Sunt foarte importante aceste descoperiri. Avem, practic, cea mai mare necropolă de incineraţie găsită până acum din Banat din perioada epocii bronzului târziu, cea mai mare necropolă medievală timpurie din secolele XI-XII, avem primele morminte sarmatice.
Avem o cercetare de amploare pe tronsonul valului roman care a cuprins atât valul cât şi şanţurile de apărare. Sunt cercetări foarte importante care aduc o lumină nouă asupra perioadelor acestora istorice. Vor fi foarte multe date de prelucrat, numai 500 de morminte din care vor trebui să fie vasele ceramice restaurate şi după aceea vor ajunge şi în muzeu.
Nu ne aşteptam să găsim atâtea perioade istorice pe acest tronson al centurii de sud, dar ne bucură”, a declarat Victor Bunoiu, consilier la Direcţia Judeţeana pentru Cultură Timiş.
Cercetările de pe centura de sud s-au încheiat, deocamdată, pe şase dintre situri, iar pe unul dintre acestea abia s-a făcut decopertare şi urmează să se intre în teren.
Pe toate siturile pe care au lucrat, arheologii au scos la iveală piese din mai multe epoci, de la neolitic până la cea medievală. Au fost descoperite aşezări din epoca bronzului târziu, un val de pământ care datează din perioada romană şi şanţuri de fortificare.
Au mai fost recuperate inele, coliere şi colane, dar şi vârfuri de săgeţi, pumnale, resturi de arc cu săgeţi şi o spadă din perioada romană. În total, arheologii au găsit aproximativ 1.000 de piese din metal os, piatră şi lut ars. Toate descoperirile făcute urmează să fie cercetate şi acolo unde se va putea, reconstituite.
Lucrările pe centura sud au fost încetinite din pricina ploilor din ultima vreme, însă se lucrează în 12 puncte pe toata lungimea acesteia.
Realizarea centurii de sud de la Timişoara, în lungime de 25,69 km, a fost atribuită către antreprenorul Tirrena Scavi S.P.A. Valoarea contractului este de 272.432.921,95 lei fără TVA, având finanţarea asigurată de la bugetul de stat şi din fonduri europene.
La finalul lunii martie 2020 a fost emis ordinul de începere a lucrărilor şi de predare a amplasamentului, termenul de finalizare al obiectivului fiind stabilit pentru luna martie 2022.