Sonda spaţială americană Osiris-Rex, lansată în urmă cu patru ani, a reuşit să atingă, marţi, asteroidul Bennu pentru a încerca să colecteze câteva zeci de grame de praf cosmic.
Aceasta este o operaţiune de înaltă precizie, realizată la 330 de milioane de kilometri depărtare de Terra, al cărei succes sau eşec va fi putea fi cunoscut abia peste câteva zile.
"Totul s-a desfăşurat perfect", a anunţat la câteva minute după acel contact Dante Lauretta, şeful acestei misiuni spaţiale. Vizibil emoţionat, el a declarat apoi că echipa pe care o coordonează "a scris o pagină de istorie în această seară", notează AFP.
Sonda americană a trimis pe Terra imagini surprinse în timpul contactului cu asteroidul Bennu şi numeroase date ştiinţifice, în noaptea de marţi spre miercuri, iar aceste fotografii vor oferi cercetătorilor primele indicii pentru a determina dacă sonda a reuşit într-adevăr să colecteze un eşantion.
Anul trecut, Japonia a reuşit graţie sondei sale Hayabusa2 să colecteze o mică mostră de praf cosmic de pe un alt asteroid, Ryugu. Sonda niponă se află în prezent pe drumul ei de întoarcere şi va ajunge în proximitatea Terrei în luna decembrie.
Prin misiunea Osiris-Rex, NASA vrea să colecteze mai multe fragmente, cel puţin 60 de grame, şi speră că mostrele prelevate vor dezvălui ingredientele originale ale Sistemului Solar.
Sonda zbura în jurul asteroidului Bennu de la sfârşitul anului 2018
Sonda americană, ce are o lungime de şase metri, zbura în jurul asteroidului Bennu de la sfârşitul anului 2018 pentru a pregăti această operaţiune complexă, realizată într-o manieră autonomă de un braţ robotizat pe baza instrucţiunilor trimise de inginerii de la NASA şi de cei ai companiei Lockheed Martin.
"Nu putem să pilotăm sonda cu un joystick în timp real", a explicat Kenneth Getzandanner, şeful operaţiunilor de zbor din cadrul acestei misiuni.
Din cauza distanţei, semnalul are nevoie de 18 minute şi jumătate pentru a străbate distanţa dintre Terra şi Bennu.
Primul mesaj de confirmare a operaţiunii a sosit pe Terra, aşa cum era prevăzut, marţi seară la ora 22:12 GMT, apoi aparatul de zbor a confirmat că a realizat prelevarea de eşantioane de praf cosmic, înainte de a se îndepărta din nou de asteroidul Bennu până la o distanţă sigură.
Primele imagini vor fi dezvăluite de NASA în cursul zilei de miercuri, dar inginerii americani vor trebui să aştepte până sâmbătă pentru a afla cantitatea recoltată de praf cosmic.
"Nu este uşor să navighezi în jurul unui corp cosmic atât de mic", a explicat marţi Heather Enos, coordonator ştiinţific adjunct al misiunii, căreia i-a consacrat ultimii 12 ani din viaţa ei profesională.
Doisprezece ani pentru un contact ce durează mai puţin de 16 secunde, în timpul căruia un braţ robotizat trebuie să colecteze fragmente cu diametre de 2 centimetri sau chiar mai mici, ridicate deasupra scoarţei asteroidului de către un jet de azot comprimat.
"Nu putem să asolizăm pe Bennu, nu vom face decât să îi sărutăm puţin suprafaţa", a rezumat Beth Buck, cercetătoare la Lockheed Martin.
Multe stânci
Interesul de a analiza compoziţia asteroizilor din Sistemul Solar constă în a vedea dacă aceste corpuri cereşti sunt compuse din aceleaşi materiale care au format planetele. La fel ca o "Piatră Rosetta", potrivit cercetătorului Thomas Zurbuchen de la NASA, asteroidul Bennu poate "să spună povestea Terrei şi a Sistemului Solar din urmă cu câteva miliarde de ani".
Eşantioanele recoltate vor reveni pe 24 septembrie 2023 pe Terra, aterizarea lor fiind programată în deşertul Utah.
Laboratoarele terestre vor permite analizarea caracteristicilor lor fizice şi chimice într-o manieră mult mai detaliată decât ar putea să o facă oricare altă sondă aflată în plin zbor prin spaţiu, a precizat Lori Glaze, director al departamentului de ştiinţe planetare din cadrul NASA.
Nu toate eşantioanele de pe Bennu vor fi analizate imediat, aşa cum se întâmplă şi cu cele aduse de pe Lună de astronauţii participanţi la programul Apollo şi pe care NASA le analizează încă la 50 de ani după încheierea acelui program spaţial. "Eşantioanele de pe Bennu vor permite viitorilor planetologi să pună întrebări la care noi nu putem să ne gândim, folosind tehnici care nu au fost încă inventate", a explicat Lori Glaze.
Toate manevrele de apropiere s-au derulat cu o precizie ridicată, fapt ce ar trebui să crească şansele ca sonda Osiris-Rex să fi evitat stâncile aflate din abundenţă pe suprafaţa asteroidului.
Bennu nu este un asteroid neted şi acoperit cu o plajă inofensivă de nisip fin, aşa cum sperau cercetătorii de la NASA. După plasarea sondei americane în proximitatea sa la sfârşitul anului 2018, cercetătorii de la NASA au avut surpriza să primească fotografii ce arătau că Bennu este acoperit de roci şi stânci ce ating în anumite zone înălţimi de 30 de metri.
De atunci, cercetătorii au cartografiat asteroidul cu o rezoluţie centimetrică şi au ales locul de asolizare pe care l-au considerat cel mai puţin riscant: craterul Nightingale, larg de 25 de metri, cu o ţintă de doar opt metri în diametru pentru a realiza acel "sărut celest".
Citește articolele zilei pe SpotMedia.ro:
