Marea Neagră din zilele noastre, alături de Marea Aral, dar și de Marea Caspică, e o rămășiță din cel mai mare lac care a existat pe Pământ.
Marea Sarmatică (sau Marea Paratethys), existentă în urmă cu 34 de milioane de ani, a fost cândva cel mai mare lac de pe Terra. Această mare întindere de apă epicontinentală ținea din Austria de astăzi până în Turkmenistan, de-a lungul marginii sudice a Eurasiei, acoperind o suprafață enormă, de 2,8 milioane de kilometri pătrați, scrie IFL Science.
Marea s-a format prin ridicarea centurilor orogenetice din Alpi și Carpați. S-a format astfel un bazin care comunica, la sud, cu Marea Mediterană. În urmă cu aproximativ 12 milioane de ani, o coliziune între plăcile tectonice africană și europeană a făcut ca această conexiune să fie închisă, ceea ce a dus la reclasificarea Mării Sarmatice sub formă de lac.
În vremurile sale ”bune”, Marea Sarmatică conținea 1,77 milioane de kilometri cubi de apă, adică de aproximativ zece ori mai mult decât toate lacurile din zilele noastre la un loc.
Chiar dacă avea o suprafață mai mare decât Marea Mediterană, apele surprinzător de puțin adânci ale Mării Sarmatice făceau ca aceasta să conțină doar aproximativ jumătate din cei 3,75 de milioane de kilometri cubi de apă ai Mării Mediterane.
Totuși, Paratethys nu a existat mult timp. O perioadă de „uscăciune extremă” a făcut ca apele izolate ale lacului să se evapore, fără să mai fie realimentate de precipitații.
O mare parte din apă s-a evaporat în urmă cu 9,8 – 7,7 milioane de ani. Perioada numită „Marea Uscăciune Khersoniană” a dus la scăderea nivelului apei cu aproximativ 250 de metri. Astfel, lacul a pierdut 70% din suprafața sa și 30% din volum, ajungând la dimensiunile actuale ale Mării Negre.
Uscarea a afectat, de asemenea, ecosistemul existent în regiune. Delfinii, focile și chiar și cea mai mică specie de balene din lume (Cetotherium riabinini) care trăiau în Paratethys nu au mai putut supraviețui în condițiile în care apele lacului s-au micșorat.
Acest fenomen a afectat și climatul eurasiatic, iar regimul termic, cândva stabil, a făcut loc unor ierni mult mai reci și veri mai călduroase.
Ce-a mai rămas din cel mai mare lac din lume
Pe măsură ce Paratethys a continuat să se micșoreze, a format trei regiuni distincte care există și astăzi. Astfel, Marea Neagră, situată în Europa de Est și Asia de Vest, se întinde pe o suprafață de 436.000 de kilometri pătrați.
Marea Caspică, în prezent cel mai mare lac din lume, acoperă o suprafață de 371.000 kmp în Orientul Mijlociu.
Marea Aral, care acoperă în prezent 68.000 kmp, continuă să se micșoreze, afectată, în principal, de activitatea umană.