Leneșii ar putea deține arma secretă împotriva rezistenței la antibiotice, spun oamenii de știință, care au găsit în blana acestui animal un întreg ecosistem. Un ecosistem care leneșului nu îi face rău, pentru că a găsit o modalitate de a-l ține sub control. Fără efort, așa cum îi stă bine leneșului.
Antibioticele au jucat în rol major în mărirea speranței de viață în ultimul secol. Numai că am ajuns într-un punct de răscruce, odată cu răspândirea rezistenței la antibiotice. Deja peste un milion de oameni mor din această cauză anual și, fără descoperiri majore, nu mai avem mult până în punctul în care și o banală intervenție chirurgicală va fi ca o ruletă rusească.
Conform OMS, aproximativ 10 milioane de oameni ar putea muri anual din cauza acestor infecții până în 2050.
Iar ajutorul ne-ar putea veni de la blândul leneș. Așa leneș cum e, ar fi un consum energetic prea mare pentru el să-și curețe blana, în care, de altfel, mustesc tot felul de bacterii, ciuperci, alge, molii și alte insecte.
Cu așa un ecosistem în blana lor și cu așa o dietă, care nu le permite să facă prea mult efort, era nevoie de un sistem pentru ca lucrurile (organismele, în acesta caz) să fie ținute sub control, explică dr. Max Chavarria, de la Universitatea Costa Rica.
În mod interesant, povestește și Judy Avey-Arroyo, care are un adăpost pentru leneșii răniți, chiar dacă astfel de animale le sunt aduse mereu cu tot felul de răni, niciodată nu a fost găsită vreo infecție. Au fost aduse exemplare cu membrele distruse, arse de firele electrice. Cu toate acestea, nici urmă de infecție.
Prin urmare, a devenit clar că blana leneșilor ascunde un secret, scrie IFL Science. După ce au adunat mostre de la 28 de exemplare, unele cu membre lipsă, oamenii de știință au observat că mai multe genuri de bacterii erau comune. E vorba despre nouă tulpini de bacterii din genurile Brevibacterium și Rothia, care produc molecule capabile să combată bolile, adevărate antibiotice naturale cu o eficacitate uluitoare. De acolo ne-ar putea veni salvarea, cred cercetătorii.
Dacă microbiomul de pe pielea noastră a fost analizat în profunzime, nu la fel se întâmplă și în cazul altor mamifere. Oamenii de știință au observat, în acest caz, că microbiomul leneșului aduce mai mult cu solul decât cu pielea umană, se arată într-un raport publicat de jurnalul Environmental Microbiology.