Un schelet fosilizat al unei reptile din Jurasic, care pare să fie jumătate șopârlă și jumătate șarpe, a fost descoperit pe insula Skye, din Scoția.
Specia descoperită a fost numită Breugnathair elgolensis, care înseamnă „falsul șarpe din Elgol”, referire la zona Elgol din sudul insulei Skye, unde a fost găsită fosila.
Deși măsura doar 41 de centimetri lungime, B. elgolensis era printre cele mai mari șopârle din ecosistemul său, cred oamenii de știință. Vietatea vâna șopârle mai mici, mamifere timpurii și chiar pui de dinozauri, atât erbivori mici din grupul heterodontosaurizilor, cât și prădători asemănători păsărilor din grupul paravian, se arată într-un raport publicat de jurnalul Nature.
Animalul avea maxilarul asemănător șerpilor și dinți curbați ca ai unui piton modern, dar corpul scurt, cu membre dezvoltate, asemenea unei șopârle. În plus, prezenta trăsături asemănătoare șopârlelor gecko pe anumite oase, inclusiv în zona posterioară a craniului.
Deși istoria evolutivă a acestei specii este încă în curs de descifrare, descoperirea ar putea schimba modul în care cercetătorii înțeleg începuturile evoluției șerpilor, notează Live Science.
Atât șopârlele, cât și șerpii fac parte din grupul Squamata, apărut acum aproximativ 190 de milioane de ani. Șopârlele, primele care au apărut, au patru membre, în timp ce șerpii sunt lipsiți de acestea.
„Depozitele fosilifere din Jurasic de pe insula Skye sunt de o importanță mondială pentru înțelegerea începuturilor evoluției multor grupuri actuale, incluzând șopârlele, care atunci începeau să se diversifice”, a explicat Susan Evans, coautoare a studiului și profesoară de morfologie vertebrată și paleontologie la University College London.
Fosila a fost descoperită în 2015 de către Stig Walsh, curator senior la National Museums Scotland. Echipa a petrecut aproape un deceniu analizând specimenul cu raze X de mare putere și tomografii computerizate.
Strămoșul comun al șerpilor și șopârlelor
Analizele au arătat că B. elgolensis aparținea unui subgrup al Squamata, numit Parviraptoridae, cunoscut până acum doar din fragmente de fosile. În trecut, oase ce păreau că provin de la șerpi, găsite lângă oase asemănătoare șopârlelor gecko erau văzute ca provenind de la animale diferite, dar noua fosilă confirmă că o singură specie combina ambele caracteristici.
„Am descris pentru prima dată parviraptoridele acum 30 de ani, pe baza unor fragmente, iar acum este ca și cum aș fi găsit cutia originală a unui puzzle după ce am încercat să recompun imaginea doar din câteva piese. Mozaicul de trăsături primitive și specializate pe care îl vedem la parviraptoride, demonstrat de acest nou specimen, ne amintește că evoluția urmează căi imprevizibile”, a spus Evans.
Încă nu se știe dacă șerpii au evoluat direct din specii precum B. elgolensis sau dacă s-au dezvoltat independent.
O altă posibilitate este ca această specie să fie parte a unei descendențe de bază din Squamata, care a contribuit la apariția atât a șopârlelor, cât și a șerpilor.
„Această fosilă ne aduce mai aproape de răspunsuri, dar nu ne oferă încă toate piesele lipsă. Totuși, descoperirea ne face și mai entuziasmați de șansa de a înțelege, în sfârșit, de unde provin șerpii”, a declarat Roger Benson, autor principal al studiului și curator la American Museum of Natural History.