Două seturi de dinți găsiți acum mai bine de 100 de ani, despre care s-a crezut inițial că ar proveni de la neanderthalieni, prezintă în realitate și caracteristici ale omului modern, au descoperit recent oamenii de știință.
Noile cercetări sugerează că cei doi indivizi ar fi putut face parte dintr-o „populație hibridă”, apărută prin încrucișarea dintre neanderthalieni și oamenii moderni. O dovadă în plus că astfel de episoade au avut loc în trecut mai frecvent decât ne-am putea imagina, după cum arată IFL Science.
Cei 13 dinți neandertali au fost, inițial, descoperiți la începutul secolului al XX-lea în La Cotte de St Brelade din Jersey, o mică insulă britanică aflată în largul coastei de nord a Franței.
Depozitele din peștera din apropiere sugerează că dinții au o vechime mai mică de 48.000 de ani. Neanderthalienii au dispărut acum aproximativ 40.000 de ani.
Citește și Arheologii au secvențiat cel mai vechi ADN de Neanderthal din Europa Centrală și de Est
Fosilele au fost cercetate din nou, recent, iar noul studiu, publicat în Journal of Human Evolution, arată că dinții au unele caracteristici clare ale omului de Neanderthal, dar nu sunt tipici pentru acești hominizi dispăruți. Forma distinctă este tipică oamenilor moderni.
Inițial s-a crezut că dinții aparțineau aceluiași individ, dar noile cercetări sugerează că provin de la cel puțin doi adulți, ceea ce indică faptul că nu e vorba despre un caz special, ci că e vorba despre trăsături predominante în populație.
Astfel, se crede că hominizii din La Cotte ar fi putut fi o „populație hibridă”, având atât strămoși neanderthalieni, cât și oameni moderni.
„Având în vedere că oamenii moderni s-au suprapus cu neanderthalii în unele părți ale Europei începând cu 45.000 de ani în urmă, caracteristicile neobișnuite ale acestor indivizi La Cotte sugerează că ar fi putut avea un strămoș dublu Neanderthal – omul modern”, a declarat autorul principal al studiului, profesorul Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturală.
„Ideea unei populații hibride ar putea fi testată prin recuperarea ADN-ului antic din dinți, ceea ce este acum în curs de investigare”, a adăugat el.
Vezi și ADN-ul moștenit de la neanderthali ne crește riscul pentru anumite boli. Iată care