Arheologii au descoperit recent în peșterile Mandrin din sudul Franței rămășițele unui mascul de Neanderthal. Descoperirea e însă mult mai importantă decât ar părea la prima vedere, pentru că ar putea oferi răspunsul la întrebarea de ce a dispărut această specie, în urmă cu 40.000 de ani.
Oamenii de știință de la Universitatea din Copenhaga par să aibă deja un răspuns: ”Atunci când analizăm aceste genomuri de Neanderthal, vedem că erau destul de consangvinizați și astfel nu aveau prea mare diversitate genetică. Trăiau în grupuri mici timp de mai multe generații.
Știm că endogamia reduce diversitatea genetică în populații, fapt ce poate fi decisiv pentru abilitatea de a supraviețui dacă se întâmplă pe termen lung”, a explicat unul dintre autorii studiului, profesorul Martin Sikora, conform ScienceDaily.
”Genomul de Neanderthal nou descoperit este de la o descendență diferită decât ceilalți neanderthalieni studiați anterior. Asta susține ideea că organizarea socială la neanderthalieni era diferită față de oamenii moderni timpurii care păreau să fie mai conectați”, a mai spus omul de știință.
În comparație cu neanderthalienii, oamenii moderni timpurii erau mai deschiși să se conecteze cu alte grupuri, ceea ce i-a ajutat să supraviețuiască.
Până acum, cercetătorii au găsit puțin ADN de Neanderthal, având în vedere numărul semnificativ de rămășițe de neanderthalieni descoperite în Eurasia. Unele dintre cele mai vechi rămășițe datează din urmă cu 120.000 de ani și au fost recuperate din Peștera Denisova din sudul Rusiei și alte peșteri din Belgia și Germania. Noul genom de Neanderthal este abia al cincilea de acest fel găsit în Europa de Vest cu o vechime de mai puțin de 50.000 de ani.
”Aveam nevoie de mai multe probe, iar asta este dovada pe care o căutam și de care aveam nevoie pentru a înțelege această ipoteză că ei au dispărut din cauza stilului de viață izolat”, se arată în raportul publicat de jurnalul Cell Genomics.