De-a lungul procesului evolutiv, oamenii au pierdut o mare parte din părul corporal. A mai rămas pe ici pe colo, dar mai ales în cap. Oamenii de știință au încercat să explice de ce și au ajuns la câteva concluzii interesante.
Au plecat de la una dintre ipotezele cele mai larg răspândite, anume că podoaba noastră capilară a rămas neatinsă pentru că ne-ar fi ajutat pe noi să ne protejăm de căldura solară, mai cu seamă că un studiu din 2010 arătase că un cap fătă păr absoarbe cu mult mai multă căldură.
Au verificat ipoteza cu mai multe tipuri de peruci, pentru a vedea cum resping ele căldura, și s-a dovedit că mai ales una este extrem de eficientă.
A reieșit că perucile cu păr creț (dar nu excesiv) sunt cele mai eficiente din acest punct de vedere, scrie Science Alert, care citează oameni de știință americani și englezi.
De aici și această trăsătură, care este o raritate printre mamiferele sălbatice și chiar printre primate. Părul cârlionțat permite scalpului să „respire” mai bine, în timp ce îl protejează eficient de soare. O astfel de podoabă capilară (în primul rând, utilă și apoi estetică) a permis strămoșilor noștri să facă mai mult efort înainte de a avea nevoie de o pauză de răcorire.
Pe măsură ce oamenii s-au îndepărtat de zonele tropicale, părul lor și-a pierdut din ondulații, dar tot a rămas acolo, pentru că e nevoie de el, mai cred oamenii de știință.