Ziua 950 Valuri de drone la Kiev. Omul care a salvat Vuhledar, transferat. Putin își numește fostul bodyguard în puternicul Consiliu de Securitate al Rusiei

Ziua 950 de război a început cu valuri de drone lansate de Rusia asupra Kievului, însă fără niciun rezultat. Toate au fost distruse de apărarea antiaeriană sau neutralizate prin mijloace de război electronic.

Colonelul Ivan Vinnik, comandantul brigăzii care de doi ani apără orașul Vuhledar din regiunea Donețk, a fost transferat „în scopul promovării și al transferului experienței de luptă”. Vuhledar e un oraş pe care trupele ruse încearcă să-l captureze de la începutul războiului.

În ultimele 24 de ore, trupele ruse au atacat în zece sectoare ale frontului. 153 de lupte s-au dat în acest interval. 28 de atacuri s-au concentrat asupra a nouă localități din sectorul Pokrovsk și Kurahove.

Dincolo de graniță, Vladimir Putin dă asigurări că totul merge conform planului și că toate obiectivele stabilite vor fi atinse în Ucraina. De "Ziua reunificării" cu cele patru regiuni ucrainene ocupate, el a transmis felicitări poporului rus și și-a reiterat retorica pe care a pedalat de la începutul conflictului. Cu toate acestea, luni a semnat decretul pentru a doua serie de încorporări în armată în acest an, circa 133.000 de cetăţeni cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani fiind chemaţi pentru stagiul militar obligatoriu cu o durată de 12 luni.

Tot Putin a emis luni un decret prin care îl promovează pe Aleksei Diumin, fosta sa gardă de corp, ca membru al puternicului Consiliu de Securitate al ţării, alimentând speculaţiile că l-ar putea pregăti ca să-i devină succesor în funcţie.

Volodimir Zelenski va prezenta națiunii planul pentru victorie, după ce îl va arăta președintelui SUA și celorlalți parteneri, a anunțat șeful cancelariei prezidențiale de la Kiev. Unele detalii secrete nu vor fi, însă, făcute publice.

Iar Norvegia ia în considerare construirea unui gard de-a lungul graniței sale de 200 de kilometri cu Rusia, pe fondul temerilor privind migrația ilegală.

• Ziua 949 Atac masiv cu drone al Ucrainei. Explozii lângă o bază militară rusă. Zelenski, neutru în alegerile din SUA

Situația pe front

• Atac în valuri cu drone - Mai multe valuri de drone Shahed au fost lansate de Rusia în noaptea de duminică spre luni asupra Kievului, într-un atac de peste cinci ore, al patrulea asupra capitalei ucrainene de la începutul acestei luni, dar unităţile de apărare antiaeriană au reuşit să protejeze oraşul, a anunţat armata ucraineană. Mai mulți martori citați de Reuters au relatat că au auzit numeroase explozii la Kiev, ca urmare a activităţii sistemelor de apărare antiaeriană şi au văzut dispozitive care erau lovite în aer. Toate dronele lansate de Rusia asupra Kievului au fost distruse de sistemele de apărare antiaeriană sau neutralizate prin mijloace de război electronic, a declarat Serhii Popko, şeful administraţiei militare din Kiev. Dronele inamice au venit în valuri din diferite direcţii, iar potrivit informaţiilor preliminare, nu au fost raportate victime şi pagube, a adăugat el. Kievul, regiunea adiacentă şi întreaga parte de est a Ucrainei s-au aflat sub alertă de raid aerian. Alerta de raid aerian la Kiev a fost anunţată la 01:06 şi ridicată la 06:09, indică Unian. Forţele aeriene ucrainene au anunțat luni că au doborât 67 din cele 73 de drone şi una din cele trei rachete lansate de Rusia în cursul atacului de noaptea trecută.

• Comandantul Brigării 72 a fost transferat - Colonelul Ivan Vinnik, comandantul Brigăzii Mecanizate 72, care în prezent apără orașul Vuhledar din regiunea Donețk, a fost transferat. Potrivit Comandamentului Operațional Nord, acesta a fost transferat "în scopul promovării și al transferului experienței de luptă". Înlocuitorul său nu a fost anunțat, relatează Kyiv Independent. Vinnik a fost numit la conducerea Brigăzii 72 în august 2022. Sub comanda sa, brigada a apărat timp de peste doi ani orașul Vuhledar, pe care trupele ruse încearcă să-l captureze de la începutul războiului. Bătălia pentru Vuhledar continuă, dar rușii nu au reușit să se apropie de împrejurimile orașului, a anunțat pe 25 septembrie Vadîm Filașkin, guvernatorul regiunii Donețk. O zi mai târziu, forțele ucrainene au negat informațiile că s-ar retrage din oraș și au difuzat o mărturie video.
• Atacuri pe tot frontul - În ultimele 24 de ore trupele ruse au atacat în zece sectoare ale frontului. 153 de lupte s-au dat în acest interval. 28 de atacuri s-au concentrat asupra a nouă localități din sectorul Pokrovsk, iar 25 de atacuri ruse au fost respinse în sectorul Kurahove, a transmis luni Statul Major al armatei ucrainene. Se dau lupte grele și în orașul Torețk, din regiunea Donețk, pe care rușii încearcă să-l cucerească. Armata ucraineană a difuzat imagini de la fața locului.

Ce se întâmplă în Rusia

• A doua serie de încorporări din 2024 - Vladimir Putin a semnat luni decretul pentru a doua serie de încorporări în armată în acest an. Circa 133.000 de cetăţeni cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani sunt chemaţi pentru stagiul militar obligatoriu cu o durată de 12 luni, relatează agenţia EFE. Acelaşi decret prevede eliberarea din stagiul militar a celor care l-au încheiat. Seria anterioară de încorporări din acest an s-a desfăşurat între 1 aprilie şi 15 iulie şi au fost atunci chemaţi în armată circa 150.000 de ruşi, diferenţa faţă de seriile anterioare fiind creşterea la 30 de ani a vârstei maxime de încorporare, faţă de 27 de ani înainte. Contraamiralul Vladímir Ţimlianski, care răspunde de organizare şi mobilizare în cadrul Statului Major rus, a asigurat că recruţii nu vor participa la războiul din Ucraina şi nici nu vor fi trimişi în teritoriile ucrainene aflate sub control rusesc. Putin a decretat în urmă cu două săptămâni că efectivele armatei ruse vor trebui să ajungă la 1,5 milioane de soldaţi până la 1 decembrie, cu 180.000 mai mulţi decât în prezent, a treia decizie de acest fel luată de liderul de la Kremlin de când a început războiul în Ucraina. Efectivele armatei ruse vor ajunge astfel la 2,38 milioane de persoane, inclusiv personalul administrativ. Rusia are circa 700.000 de militari pe frontul ucrainean.
• Putin transmite felicitări - Preşedintele rus Vladimir Putin dă asigurări că toate obiectivele stabilite vor fi atinse în Ucraina, într-un videoclip în care felicită poporul rus de "Ziua reunificării", cu ocazia anexării regiunilor ucrainene Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, la 30 septembrie. "Adevărul e de partea noastră. Toate obiectivele stabilite vor fi atinse", spune Putin, care salută un "eveniment fatidic" care s-a impus în scopul protejării locuitorilor rusofoni ai acestor regiuni ucrainene împotriva "dictaturii neonaziste" şi unui "naţionalism radical". "Noi nu ne-am abandonat fraţii şi surorile", subliniază acesta. Liderul de la Kremlin apără din nou ”necesitatea şi legitimitatea operaţiunii militare speciale” ruse. "Azi, luptăm toţi pentru un viitor securizat şi înfloritor al copiilor noştri şi nepoţilor noştri", proclamă el. Putin a semnat şi oficializat la 30 septembrie 2022 anexarea regiunilor ucrainene Doneţk şi Lugansk (est) şi a regiunilor ucrainene Zaporojie şi Herson (sud). Aceste regiuni pe care Moscova le controlează parţial au votat în favoarea alipirii lor la Rusia în referendumuri nerecunoscute de Kiev şi comunitatea internaţională.
• Explozie la Moscova - O explozie puternică, urmată de un incendiu, s-a produs într-o clădire cu mai multe etaje din Moscova. Potrivit primelor informații, deflagrația s-a produs în urma unei scăpări de gaze la unul dintre etaje. Primul bilanț publicat de presa rusă indică un mort și doi răniți, relatează Nexta.

• Bodyguardul lui Putin, în Consiliul de Securitate - Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin a emis luni un decret prin care îl promovează pe Aleksei Diumin, fosta sa gardă de corp, ca membru al puternicului Consiliu de Securitate al ţării, relatează Reuters. În afară de Diumin, decretul prezidenţial anunţă alţi trei noi membri în Consiliul de Securitate al cărui secretar este fostul ministru al apărării Serghei Şoigu, în timp ce Dmitri Medvedev, fost premier şi preşedinte, este vicepreşedinte Aceştia sunt doi dintre aliaţii de nădejde ai lui Vladimir Putin. În mai, Putin l-a numit pe Diumin, care ar 52 de ani, în funcţia de secretar al Consiliului de Stat consultativ, alimentând speculaţiile că l-ar putea pregăti ca să-i devină succesor în funcţie.

Alte informații relevante

• Zelenski va face public planul de victorie - Volodimir Zelenski va prezenta națiunii planul pentru victorie după ce îl va arăta președintelui SUA și celorlalți parteneri, însă unele detalii sensibile și secrete nu vor fi făcute publice, a spus Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale, la televiziunea națională. Acesta a subliniat, totodată, importanța executării planului pe teritoriul rus și îndeplinirea sa prin victoriile armatei ucrainene, relatează Ukrainska Pravda.
• Norvegia vrea să facă gard la granița cu Rusia - Autoritățile de Oslo iau în considerare construirea unui gard de-a lungul graniței cu Rusia pe fondul temerilor privind migrația ilegală, a spus ministrul norvegian al Justiției, Emily Anger Mel, într-un interviu pentru NRK. Norvegia analizează "câteva măsuri" pentru a crește securitatea la granița de 200 km cu Rusia, inclusiv construirea de garduri. "Un gard de frontieră este foarte interesant, nu numai pentru că poate acționa ca un factor de descurajare, ci și pentru că include senzori și tehnologie care îți permit să detectezi dacă oamenii se deplasează aproape de graniță", a spus Mel. Autoritățile norvegiene nu au oferit detalii despre un potențial plan în acest sens și nu este clar dacă toată frontiera cu Rusia va fi întărită cu un gard de securitate. Îngrijorarea Norvegiei survine după ce Finlanda a ridicat un gard, acuzând Rusia că a folosit migrația ca pe o armă, încurajând sirieni și somalezi să treacă granița. Finlanda și-a închis anul trecut punctele terestre de trecere a frontierei cu Rusia după ce peste 1.300 de solicitanți de azil au venit din această țară.
• Discuţii „sincere” între Budapesta și Kiev - Andrii Sîbiha, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, aflat luni într-o vizită oficială în Ungaria, a declarat că a avut luni o „conversaţie personală foarte sinceră” cu omologul său maghiar, pe fondul dezacordurilor deschise pe care cele două ţări le au de la invazia Rusiei în Ucraina, relatează Reuters. La o conferinţă de presă comună, Sîbiha a mulţumit Budapestei pentru susţinerea sancţiunilor UE împotriva Rusiei şi a declarat că Kievul este „angajat să dezvolte relaţii de bună vecinătate pragmatice şi previzibile”. Dar, după ce ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat că Budapesta va sprijini orice iniţiativă care ar duce la pace în Ucraina, Sîbiha a adăugat punctual că speră că Ungaria va continua să sprijine „iniţiativele ucrainene” - referindu-se la planurile avansate de Kiev, care resping recunoaşterea oricăror câştiguri teritoriale ruseşti. Szijjarto a declarat că Ungaria „ar dori ca Ucraina să se abţină pe viitor de la acele măsuri unilaterale luate recent care au reprezentat provocări speciale pentru aprovizionarea cu energie a Ungariei”, dar nu are niciun plan de a restricţiona fluxurile de gaze sau exporturile sale substanţiale de energie către Ucraina. El a mai spus că Ungaria doreşte să participe la reconstrucţia Ucrainei.
• NATO își schimbă șeful - Fostul premier olandez Mark Rutte preia marţi conducerea NATO, însă şeful celei mai puternice alianţe militare din lume nu are deloc puterea să schimbe lucrurile în profunzime. La NATO, ”totul, cu adevărat totul, este decis prin consens”, rezumă Ian Lesser de la German Marshall Fund, un centru de reflecţie de la Bruxelles, relatează AFP. ”Amploarea posibilităţilor ca secretarii generali să schimbe în profunzime ceea ce face NATO este aşadar foarte limitată”, subliniază el. Detalii AICI.