În ziua 939 de război Kievul și Moscova transmit informații contradictorii despre situația din Kursk. Un comandant rus a anunțat preluarea controlului în alte două sate, în timp ce forţele ruse avansează împotriva efectivelor ucrainene care au pătruns în regiune luna trecută. De partea cealaltă, ucrainenii susțin că au oprit înaintarea ruşilor în Kursk, după ce aceştia au încercat să atace pe flancuri. Un oficial de la Kiev a precizat, însă, că operațiunea rusă în Kursk e încă în derulare.
Iar președintele Zelenski a spus că ofensiva lansată de Kiev în Kursk a constrâns Rusia să desfăşoare acolo 40.000 de soldaţi.
Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au doborât toate dronele lansate de Rusia noaptea trecută. Un atac cu bombe ghidate în Zaporojie a ucis, însă, o femeie și a rănit alte două. Apărarea antiaeriană a fost activată în nouă regiuni.
Continuă luptele grele în Pokrovsk și Kurahove. Aproape 190 de confruntări s-au dat pe toată linia frontului în ultimele 24 de ore.
Se pregătesc mișcări strategice semnificative și pe frontul diplomatic. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că planul pentru victorie este gata. El îi va prezenta strategia președintelui american Joe Biden în cadrul vizitei în SUA de săptămâna viitoare.
Între timp, la Moscova, Vladimir Putin a ordonat semnarea unui acord de parteneriat strategic cuprinzător cu Iranul, ţară vizată de noi sancţiuni occidentale, pentru presupuse livrări de rachete balistice Moscovei.
Și a anunțat că Rusia va spori de circa zece ori producţia de drone, care va ajunge anul acesta la aproape 1,4 milioane, pentru a asigura victoria forţelor armate ruse.
ADVERTISING
Iar în Parlamentul European s-a adoptat o rezoluţie care cere țărilor UE să ridice restricțiile actuale care împiedică Ucraina să utilizeze sistemele de arme occidentale împotriva țintelor militare legitime din Rusia.
Situația pe front
- Rușii anunță că avansează în Kursk - Rusia a preluat controlul în alte două sate în regiunea Kursk (vest), a anunţat un comandant rus, în timp ce forţele ruse avansează împotriva efectivelor ucrainene care au trecut graniţa rusă luna trecută, relatează Reuters. General-maiorul Apti Alaudinov, comandant al forţelor speciale cecene Ahmat şi şef adjunct al departamentului politico-militar al Ministerului rus al Apărării, a declarat că forţele ruse au capturat localităţile Nikolaievo-Darino şi Da rino. Cele două sate se află la aproximativ 15 km de fostele linii de front stabilite de forţele ucrainene în august şi oferă forţelor ruse o poziţie din care să atace Sverdlikovo, pe care trupele ucrainene l-au folosit drept centru logistic. "Întregul nostru front a avansat", a declarat Alaudinov, adăugând că forţele ruse avansează şi în estul Ucrainei. Potrivit Ministerului rus al Apărării, Ucraina a încercat să străpungă frontiera rusă într-un alt loc, la est de forţele ruse care avansează, în încercarea de a deturna forţele de la ofensiva principală de acolo. Rusia, care controlează aproximativ 18% din teritoriul Ucrainei, a avansat şi în regiunea Doneţk (est), unde a cucerit oraşul Ukrainsk marţi, apropiindu-se tot mai mult de oraşul strategic Pokrovsk.
- Kievul spune că a oprit contraofensiva - Contraofensiva rusă care urmărea recucerirea teritoriului ocupat de Ucraina în regiunea Kursk a fost "stopată", a declarat joi un purtător de cuvânt al administrației militare ucrainene, după ce Moscova a anunțat că a început să respingă forțele ucrainene. "Au încercat să atace pe flancuri, dar s-au oprit acolo", a spus Oleksii Dmîtrașkivskî, citat de Kyiv Post. "Situația s-a stabilizat, iar azi totul e sub control, nu au reușit", a adăugat oficialul. Un oficial ucrainean a precizat, însă, că stoparea forțelor ruse în Kursk nu este definitivă. "Operațiunea rusă în regiunea Kursk este încă în curs de desfășurare, așa că e prematur să spunem că a eșuat complet", a precizat acesta.
- Efective mutate de Rusia în Kursk - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ofensiva lansată de Kiev în regiunea de graniţa rusă Kursk a constrâns Rusia să desfăşoare acolo 40.000 de soldaţi, relatează AFP. Situaţia de pe front în regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, unde armata rusă a avansat în ultimele luni până la punctul de a pune în pericol oraşul ucrainean Pokrovsk este "foarte îngrijorătoare", dar Kievul a reuşit să diminueze capacităţile Moscovei, a afirmat Zelenski în mesajul său zilnic. „Continuăm", a mai spus el.
- Ucraina doboară tot - Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au interceptat joi o rachetă ghidată și toate cele 42 de drone lansate de Rusia, conform comandamentului Forțelor Aeriene, relatează Ukrinform. Atacurile rușilor au vizat regiunea Harkov cu trei rachete S-300/S-400 lansate din regiunea Belgorod, o rachetă aeriană dirijată Kh-59/69 din regiunea Zaporojie, precum și 42 de drone Shahed (zonele de lansare din Primorsk-Akhtarsk și Kursk). Apărarea antiaeriană a acționat în nouă regiuni ucrainene, au afirmat forţele aeriene într-un comunicat pe Telegram.
- Victime în Zaporojie - Un atac cu bombe ghidate în regiunea Zaporojie a ucis dimineață o femeie de 74 de ani și a rănit alte două, a anunțat Ivan Fedorov, șeful administrației militare regionale, citat de Ukrainska Pravda. Serhii Lisak, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk (centru), a declarat că forţele aeriene au doborât o rachetă deasupra regiunii sale şi că nimeni nu a fost rănit. Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Siniegubov, a raportat că şase persoane au fost rănite într-un atac rusesc asupra oraşului Kupiansk (est), situat la opt km de linia frontului. Infrastructuri civile, o şcoală, o grădiniţă şi 10 clădiri de apartamente au fost avariate în oraşul Harkov (centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume), a spus el. O instituţie de învăţământ a fost avariată în regiunea Cerkasî, a declarat guvernatorul regional Ihor Tabureţ.
- Lupte grele la Pokrovsk - 187 de lupte s-au dat pe linia frontului în ultimele 24 de ore. Cele mai intense confruntări au avut loc în sectoarele Pokrovsk și Kurahove. În regiunea Kursk rușii au aruncat 39 de bombe ghidate asupra propriilor localități, a anunțat joi Statul Major al armatei ucrainene.
ADVERTISING
Ce se întâmplă în Rusia
- Putin vrea acord cu Iranul - Vladimir Putin a ordonat miercuri semnarea unui acord de parteneriat strategic cuprinzător cu Iranul, ţară care face obiectul unor noi sancţiuni occidentale pentru presupuse livrări de rachete balistice Moscovei. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, declarase la începutul lunii septembrie că cele două ţări sunt pe cale să finalizeze pregătirea pentru semnarea unui acord cuprinzător. În pofida sancţiunilor, Kremlinul susţine că Rusia va continua să coopereze în chestiuni sensibile cu Iranul, pe care îl consideră un "partener important al ţării".
- Morţi lângă Kremlin - Vladislav Bakalciuk, soţul celei mai bogate femei din Rusia de care este despărţit, a fost joi arestat şi pus sub acuzare pentru crimă, după un incident armat produs în ajun şi soldat cu victime la biroul din Moscova al celui mai mare retailer online din Rusia. Doi oameni au fost ucişi în incidentul produs la doar câteva străzi depărtare de Kremlin, la sediul companiei de vânzări online Wildberries, cea mai mare de acest fel din Rusia.
- De 10 ori mai multe drone - Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat joi că Rusia va spori de circa zece ori producţia de drone, care va ajunge anul acesta la aproape 1,4 milioane, pentru a asigura victoria forţelor armate ruse în Ucraina, relatează Reuters. „În total, în 2023 forţelor armate le-au fost livrate circa 140.000 de vehicule aeriene fără echipaj. Anul acesta, producţia de drone este planificat să crească semnificativ. Ei bine, mai precis, de aproape 10 ori", a declarat liderul de la Kremlin. „Cine reacţionează mai rapid la aceste necesităţi pe câmpul de luptă câştigă", a mai spus Putin, la o reuniune la Sankt Petersburg consacrată dezvoltării producţiei de drone.
ADVERTISING
Alte informații relevante
- Planul de victorie e gata - Toate punctele planului pentru victorie pe care Kievul îl va prezenta Washingtonului au fost stabilite, a anunțat Volodimir Zelenski, potrivit Kyiv Independent. Liderul de la Kiev va discuta planul cu președintele american Joe Biden, în timpul vizitei în SUA de săptămâna viitoare. Zelenski a spus anterior că strategia include patru puncte principale și un al cincilea legat de situația post-război. Planul se concentrează pe securitatea și poziția geopolitică a Ucrainei, asistența militară străină cu permisiunea de a o folosi fără restricții și sprijinul economic. Incursiunea ucraineană în Kursk nu face parte din strategie, a precizat Zelenski. De asemenea, consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a spus că planul nu include cedarea unor teritorii Rusiei. "Cel mai important lucru este hotărârea de a o implementa. Nu există nicio alternativă la pace, nicio înghețare a războiului sau vreo altă manipulare care doar ar amâna agresiunea rusă la alt nivel", a subliniat el, adăugând că Ucraina este deschisă la sugestiile SUA pentru întărirea planului. Oficialii americani au fost puși la curent cu elementele planului lui Zelenski și cred că acesta poate funcționa, notează sursa citată.
- Zelenski se întâlnește cu Biden, Harris, "probabil" și cu Trump - Preşedintele american Joe Biden îl va primi pe 26 septembrie, la Casa Albă, pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, care va fi primit separat de vicepreşedinta Kamala Harris, potrivit unui comunicat al executivului american, relatează AFP. Preşedintele ucrainean s-ar putea întâlni şi cu Donald Trump în cadrul acestei vizite. Este "probabil" să mă întâlnesc cu el, a afirmat miercuri fostul preşedinte american şi candidat republican la preşedinţie, fără a da mai multe detalii. Volodimir Zelenski urmează să se adreseze Adunării Generale a Naţiunilor Unite pe 25 septembrie la New York.
- Peste 300 de localități vor fi redenumite - Parlamentul Ucrainei a votat joi pentru redenumirea a 327 de localități ale căror nume provin de pe vremea Imperiului Rus sau din timpul Uniunii Sovietice. În 2015 Parlamentul de la Kiev a trecut în afara legii cele mai multe simboluri comuniste, nume de străzi și monumente, în cadrul unui amplu proces de desovietizare a țării. În aprilie 2023, președintele Volodimir Zelenski a semnat o lege care interzice acordarea de denumiri sovietice zonelor geografice sau evenimentelor istorice din Ucraina, notează Kyiv Independent.
- Ucraina și Moldova au nevoie de energie - Deficitul de alimentare cu energie electrică al Ucrainei ar putea ajunge la 6 gigawaţi (GW) în această iarnă (aproximativ o treime din vârful de cerere aşteptat) pe fondul atacurilor ruseşti asupra infrastructurii energetice şi al expirării contractului de livrare a gazelor, la finalul acestui an, se arată într-un raport al Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA). În această vară, când cererea de electricitate este de obicei mai redusă decât iarna, capacitatea de generare a Ucrainei a scăzut cu peste 2 GW, sub vârful de cerere de 12 GW, se arată în raport. În această iarnă, vârful de cerere de electricitate ar putea creşte la 18,5 GW. Chiar dacă producţia reactoarelor nucleare se redresează după lucrările de mentenanţă, şi cu importurile de electricitate de 1,7 GW de la statele europene vecine, deficitul ar putea ajunge la 6 gigawaţi. Un alt risc îl reprezintă deficitul de alimentare cu gaze şi electricitate în Republica Moldova. Deşi ţara nu mai este direct dependentă de gazul rusesc pentru a satisface cererea de gaze, primeşte aproximativ două treimi din electricitate de la o centrală electrică din Transnistria. Capacitatea de transmisie cu Europa continentală e împărţită între Ucraina şi Republica Moldova. Dacă vor exista întreruperi în Republica Moldova, cele două ţări trebuie să se pună de acord privind distribuţia importurilor din alte state, se arată în raport.
- PE susține loviturile adânci în Rusia - Eurodeputații doresc ca țările UE să ridice restricțiile actuale care împiedică Ucraina să utilizeze sistemele de arme occidentale împotriva țintelor militare legitime din Rusia, se arată într-un comunicat al Parlamentului European. Într-o rezoluție adoptată joi, cu 425 voturi pentru, 131 împotrivă și 63 abțineri, se menționează că, fără ridicarea restricțiilor actuale, Ucraina nu își poate exercita pe deplin dreptul la autoapărare și rămâne expusă atacurilor asupra populației și infrastructurii sale. Totodată, PE deplânge scăderea volumului ajutorului militar bilateral acordat Ucrainei de către țările UE. Rezoluția solicită statelor membre ale UE să mențină și să extindă politica de sancțiuni a Consiliului împotriva Rusiei, Belarusului și țărilor și entităților din afara UE care furnizează Rusiei tehnologii militare și cu dublă utilizare.