Ziua 875 Pană uriașă de curent în Rusia. Veste proastă de la Berlin. Un nou schimb de prizonieri

În ziua 875 de război aflăm că forțele ucrainene s-au retras din satul Krînkî, din regiunea Herson, pe care l-au cucerit în octombrie anul trecut. Retragerea a avut loc în urmă cu câteva săptămâni.

Rușii au atacat în 11 sectoare ale frontului în ultimele 24 de ore. Cele mai intense lupte au fost semnalate în sectoarele Pokrovsk și Kurahove.

Dincolo de graniță, peste un milion de locuitori din sudul Rusiei au rămas fără curent, după oprirea de urgență a unui reactor al centralei nucleare din Rostov. Rosenergoatom a comunicat că oprirea a fost provocată de o "alarmă falsă".

Tot astăzi, a avut loc un nou schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, mediat de Emiratele Arabe Unite. Fiecare parte a cedat 95 de militari.

Și Kievul primește o veste proastă de la Berlin: Germania va reduce anul viitor la jumătate ajutorul militar pentru Ucraina, chiar și în cazul unei posibile reveniri la Casa Albă a lui Trump, care a ameninţat că, sub conducerea lui, SUA ar putea sista ajutorul militar oferit Kievului.

În schimb, Parlamentul European şi-a reconfirmat poziția potrivit căreia UE trebuie să continue să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar până la victoria împotriva Rusiei. Delegaţia AUR s-a poziţionat împotriva rezoluţiei adoptate de PE.

Iar șeful Consiliului UE, Charles Michel, i-a trimis o scrisoare de răspuns premierului Viktor Orban care a pornit pe cont propriu într-o "misiune de pace" ce a inclus discuții cu liderii Rusiei și ai Chinei, dar și cu Donald Trump. Michel a precizat că Orban nu a avut niciun mandat din partea UE pentru discuțiile despre războiul din Ucraina.

Între timp, China şi Rusia au început exerciţii navale în Marea Chinei de Sud, care implică trageri cu muniţie reală, recunoaştere şi avertizare timpurie, căutare şi salvare şi apărare aeriană.

• Ziua 874 Kremlinul trimite preoții să le ridice moralul răniților. Mesaj de eroare 404 și un cap de porc pe site-uri rusești atacate de hackeri

Situația pe front

• Ucrainenii se retrag în Herson - Forțele ucrainene s-au retras în urmă cu câteva săptămâni din satul Krînkî, din regiunea Herson, au declarat surse militare citate de Ukrainska Pravda. Ucrainenii au cucerit Krînkî în octombrie anul trecut, iar de atunci rușii au lansat aproape în fiecare zi atacuri asupra localității, încercând să o ocupe din nou, conform buletinelor informative ale Statului Major ucrainean.

• Rușii au bombardat un sat - Trupele ruse au bombardat în cursul nopții satul Borova, din raionul Izium, regiunea Harkov. Atacul a avut loc la ora locală 4:40 și a distrus trei case, o cafenea și o spălătorie auto, a anunțat dimineață Oleh Sîniehubov, șeful administrației militare regionale. Acesta nu a dat detalii despre eventuale victime.

• Lupte intense în Pokrovsk și Kurahove - Rușii au atacat în 11 sectoare ale frontului în ultimele 24 de ore. Cele mai intense lupte au fost semnalate în sectoarele Pokrovsk și Kurahove, unde au avut loc 24, respectiv 23 de atacuri. În total, 112 lupte s-au dat pe toată linia frontului în intervalul de timp menționat, potrivit datelor comunicate miercuri de Statul Major al armatei ucrainene.

Ce se întâmplă în Rusia

• Pană majoră de curent - Mai multe regiuni din sudul Rusiei precum și peninsula Crimeea au fost afectate de întreruperi masive ale alimentării cu energie electrică, relatează RFE/RL. Operatorul rus de energie nucleară Rosenergoatom a anunțat ulterior că pana de curent s-a produs după oprirea de urgență, marți, a unei unități de la centrala nucleară din Rostov, din cauza "unei alarme false". Au fost afectate mai multe orașe mari - Krasnodar, Rostov-pe-Don, Taganrog, Elista, Anapa, Armavir, Gelendjik, Novorosisk și Stavropol. Potrivit Novaya Gazeta, aproximativ un milion de oameni au rămas simultan fără curent.

Alte informații relevante

• Berlinul taie la jumătate ajutorul militar pentru Ucraina - Germania va reduce anul viitor la jumătate ajutorul militar pentru Ucraina, chiar și în cazul unei posibile reveniri la Casa Albă a lui Trump, care a ameninţat că, sub conducerea lui, SUA ar putea sista ajutorul militar oferit Kievului în războiul cu Rusia, relatează Reuters. Astfel, potrivit proiectului de buget pentru anul viitor, ajutorul militar furnizat Ucrainei de Germania va fi diminuat la 4 miliarde de euro, faţă de 8 miliarde de euro anul acesta. Germania estimează că Ucraina îşi va putea finanţa nevoile militare cu ajutoarele oferite de UE şi SUA şi cu creditul de 50 de miliarde de dolari oferit de statele G7 şi garantat cu veniturile produse de activele ruseşti îngheţate în Occident în urma sancţiunilor impuse Rusiei. Washingtonul a insistat ca acest credit să fie acordat rapid, idee agreată de aliaţii europeni, astfel încât Ucraina să nu rişte să rămână fără fonduri anul viitor, dacă Trump redevine preşedinte.

• Schimb de prizonieri - Rusia şi Ucraina au făcut miercuri un schimb de prizonieri, au anunţat Ministerul rus al Apărării şi Volodimir Zelenski, potrivit Reuters. "Ca urmare a unui proces de negocieri, 95 de soldaţi ruşi ale căror vieţi erau în pericol au fost returnaţi de pe teritoriul controlat de regimul de la Kiev. 95 de soldaţi ai Forţelor armate ucrainene au fost predaţi la schimb", a indicat Ministerul rus al Apărării pe Telegram, adăugând că soldaţii returnaţi vor fi transportaţi la Moscova pentru a fi supuşi unor examene medicale şi măsuri de reabilitare fizică şi psihologică. Schimbul de prizonieri a fost al treilea de acest gen în ultimele şapte săptămâni.

• AUR s-a poziționat contra rezoluției PE - Delegaţia AUR din Parlamentul European s-a poziţionat împotriva rezoluţiei privind sprijinul UE pentru Ucraina, adoptată miercuri de PE. În loc să îndemne la pace, rezoluția cere implicarea tuturor statelor din Uniunea Europeană şi a NATO în războiul din Ucraina, a motivat eurodeputatul Claudiu Târziu, într-o declaraţie acordată de delegaţia AUR. Parlamentul European şi-a reconfirmat miercuri opinia potrivit căreia Uniunea Europeană trebuie să continue să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar până la victoria împotriva Rusiei. Detalii AICI.

• Charles Michel îl mustră pe Orban - Șeful Consiliului UE, Charles Michel, l-a criticat pe premierul ungar Viktor Orban care a lansat pe cont propriu o "misiune de pace" ce a inclus discuții cu liderii Rusiei și ai Chinei, precum și cu Donald Trump. Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Orban a scris că Trump este pregătit să acționeze imediat ca negociator de pace pentru încheierea războiului din Ucraina dacă va fi reales în noiembrie. Charles Michel i-a răspuns lui Orban tot printr-o scrisoare, precizând că acesta nu a avut niciun mandat din partea UE pentru discuțiile despre război. "Președinția rotativă a Consiliului nu are niciun rol în reprezentarea Uniunii pe scena internațională și nu a primit niciun mandat din partea Consiliului European pentru a se angaja în numele Uniunii", i-a scris acesta lui Orban, potrivit Reuters. Fost ministru de externe al Belgiei, Charles Michel a respins și teza lui Orban că UE a urmat o politică pro-război în Ucraina. "Este exact invers", a menționat Michel.

• Moscova și Beijingul trag cu muniţie reală - China şi Rusia au început exerciţii navale în Marea Chinei de Sud. Ambele ţări vor desfăşura cel puţin trei nave fiecare pentru exerciţiile de trei zile, care implică trageri cu muniţie reală, recunoaştere şi avertizare timpurie, căutare şi salvare şi apărare aeriană.

• General american: Nu ajutăm Ucraina să câștige - Casa Albă ar trebui să se concentreze pe a face tot ce poate pentru a garanta înfrângerea Rusiei și victoria Ucrainei, spune generalul Ben Hodges, fost comandant al Armatei SUA din Europa, din 2014 până în 2017. Generalul susține că cei cărora le este frică de o eventuală „escaladare” a războiului cu Rusia, dacă Putin ar fi contestat de Occident, se înșală total. Detalii AICI.

• Zeci de mii de dispăruți - Ucraina a inclus 42.000 de cetățeni dispăruți într-un registru unic al persoanelor dispărute în circumstanțe speciale, a anunțat miercuri Ministerul ucrainean de Interne, citat de Ukrinform. Registrul colectează date despre persoane care au dispărut din cauza luptelor, a ocupației ruse sau a dezastrelor naturale ori provocate de om. Numărul comunicat nu reprezintă întregul impact umanitar al invaziei ruse care a dus la deportări, răpiri și un număr mare de decese în rândurile militarilor și civililor din Ucraina, notează Kyiv Independent. Ultimele date indică o creștere considerabilă față de situația din aprilie, când aproape 37.000 de ucraineni erau dați dispăruți. Potrivit Kievului, alți 3.000 de oameni figurează ca prizonieri de război, iar 7.000 au fost identificați ca decedați, mulți dintre aceștia fiind militari. De asemenea, peste 19.500 de copii ucraineni au fost deportați în Rusia, Belarus și în teritoriile ocupate de Moscova.