Ziua 783 Tot mai aproape de un accident nuclear la Zaporojie. Rușii au rămas fără radar. Kamala l-a enervat pe Zelenski, Macron cere pauză de Olimpiadă

Apărarea aeriană ucraineană a doborât toate cele nouă drone lansate în cursul nopții din Crimeea de trupele ruse. Țintele au fost anihilate în șase regiuni.

Mai multe explozii s-au produs noaptea trecută în regiunea Hmelnîțkîi. A fost declanșată o alarmă antiaeriană, iar urmările deflagrațiilor încă nu au fost anunțate.

Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a atacat un sistem radar modernizat Nebo-U cu acoperire mare din regiunea Breansk. Sistemul putea monitoriza spațiul aerian până la 700 km în interiorul Ucrainei și îi permitea Rusiei să detecteze armele ucrainene, dar și să sprijine avioanele militare ruse să lanseze bombe ghidate.

Șeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a avertizat că "ne apropiem periculos de mult de un accident nuclear" la Zaporojie, condamând atacurile recente asupra centralei nucleare ucrainene pentru care Moscova și Kievul se acuză reciproc.

Vicepreședintele american Kamala Harris i-a cerut lui Volodimir Zelenski ca Ucraina să nu atace rafinăriile din Rusia, susțin surse citate de Washington Post. Cererea ei l-a enervat pe Zelenski, care a respins recomandarea, nefiind sigur că aceasta reflectă consensul politic al administrației Biden.

Participanții la inițiativa Cehiei de ajutor militar pentru Ucraina au contractat primele 180.000 din cele 300.000 de obuze pentru această țară. Proiectilele vor fi trimise pe front în următoarele luni.

Camera Reprezentanţilor Statelor Unite va vota săptămâna aceasta asupra unor proiecte separate de ajutoare pentru Ucraina şi Israel, după luni de dispute politice între administraţia Biden şi oponenţii săi republicani.

Emmanuel Macron propune o încetare a focului în conflictele armate majore în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, printre care și războiul din Ucraina. Președintele Franței a cerut ajutorul Chinei în acest demers.

Situația pe front

• Drone anihilate - Apărarea aeriană a doborât toate cele nouă drone Shahed lansate noaptea trecută din Crimeea de trupele ruse, a anunțat marți dimineață armata ucraineană. Dronele au fost neutralizate în regiunile Herson, Nikolaiev, Hmelnîțkîi, Poltava, Cerkasî și Dnipropetrovsk. Cu toate acestea, mai multe explozii s-au produs în cursul nopții în regiunea Hmelnîțkîi, unde a fost declanșată alarma antiaeriană, potrivit televiziunii publice ucrainene Suspilne.
• Rușii își întețesc atacurile în Bahmut - Trupele ruse au încercat să avanseze în șase sectoare ale frontului în ultimele 24 de ore, fiind mai active la Bahmut și Novopavlivka. 104 lupte au avut loc în acest interval, a anunțat marți dimineață Statul Major ucrainean. Artileria rusă a bombardat peste 110 localități din regiunile Cernihiv, Sumî, Harkov, Lugansk, Donețk, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Herson și Nikolaiev.

Ce se întâmplă în Rusia

• Radar distrus de ucraineni - Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU) a atacat un radar modernizat Nebo-U, cu acoperire mare, din regiunea Breansk. Sistemul putea monitoriza spațiul aerian până la 700 km în interiorul Ucrainei și îi permitea Rusiei să detecteze armele ucrainene, dar și să sprijine avioanele militare ruse să lanseze bombe ghidate. Complexul evaluat la 100 de milioane de dolari a fost lovit de șapte drone kamikaze și nu mai e operațional, a spus o sursă din SBU citată de Kyiv Independent. "Grație distrugerii acestui radar, inamicul are mai puține ocazii de a detecta țintele aeriene de-a lungul graniței de nord a Ucrainei. Orbirea radarelor rușilor va ajuta trupele noastre să facă recunoaștere, să lanseze drone și să folosească mai eficient aviația militară în această zonă", a spus sursa. Este al doilea sistem radar Nebo-U distrus de Ucraina: primul a fost lovit în regiunea Belgorod, potrivit SBU.

• FSB a făcut o arestare - Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunţat marţi că a arestat un cetăţean rus pentru tentativă de asasinare a unui fost ofiţer al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), rănit săptămâna trecută în explozia maşinii sale la Moscova. FSB a precizat într-un comunicat că "a arestat un cetăţean rus, născut în 1983, care a provocat explozia la Moscova (…), la ordinul serviciilor secrete ucrainene, a maşinii unui cetăţean rus, fost membru al serviciilor de securitate ucrainene". Fostul ofiţer al serviciilor ucrainene care a trecut de partea Rusiei, Vasili Prozorov, a acuzat şi el, după explozie, "regimul terorist de la Kiev" că este responsabil pentru acest incident. Potrivit FSB, suspectul arestat în cadrul unei anchete pentru "tentativă de omor" a sosit în Rusia în martie din Ucraina. El "a obţinut componente pentru un dispozitiv exploziv acţionat de la distanţă, l-a asamblat" şi l-a instalat sub maşina fostului ofiţer al SBU. În martie 2019, Vasili Prozorov a participat la o conferinţă de presă la Moscova, unde a fost prezentat ca un dezertor care a trecut de partea Rusiei. El a declarat apoi că a lucrat pentru SBU între 1999 şi 2018, dând asigurări că a furnizat informaţii Rusiei începând din aprilie 2014, având o "motivare ideologică".

Alte informații relevante

• Mai aproape de un accident nuclear - "Ne apropiem periculos de mult de un accident nuclear" la Zaporojie, a avertizat luni şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, condamnând recentele atacuri asupra centralei nucleare ucrainene. Aceste "atacuri nechibzuite", primele care vizează direct cea mai mare centrală electrică din Europa, "trebuie să înceteze imediat", a cerut Rafael Grossi, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU dedicată acestei probleme. "Deşi, din fericire, nu au provocat de această dată un incident radiologic, ele au crescut mult riscul la centrala Zaporojie, unde securitatea nucleară este deja compromisă", a adăugat directorul general al organismului ONU pentru energie nucleară, care are experţi la faţa locului. De asemenea, atacurile au creat un "precedent periculos, după ce au reuşit să ajungă la structura de izolare a unui reactor", a subliniat Grossi. Chiar dacă cele şase reactoare ale centralei sunt oprite, "pericolele potenţiale ale unui accident nuclear major rămân foarte reale", a avertizat şeful AIEA.
• Kamala l-a enervat pe Zelenski - Vicepreședintele american Kamala Harris i-a cerut lui Volodimir Zelenski ca Ucraina să nu atace rafinăriile din Rusia. Discuția a avut loc în timpul întrevederii private de la Conferința de Securitate de la Munchen, din februarie, susțin surse citate de Washington Post. Harris i-a spus liderului de la Kiev că atacarea rafinăriilor ruse va duce la creșterea prețurilor la energie pe plan mondial și i-a propus ca Ucraina să lovească mai dur trupele ruse din teritoriile ocupate. Cererea ei l-a enervat pe Zelenski, care a respins recomandarea, nefiind sigur că aceasta reflectă consensul politic al administrației Biden, spun sursele menționate. În săptămânile următoare, Washingtonul a avertizat de mai multe ori Kievul, însă forțele ucrainene au lovit mai multe rafinării ruse în martie și aprilie. Menținerea stabilă a piețelor globale de energie este o prioritate pentru administrația Biden, dar e vitală și pentru sprijinirea efortului de război în Europa. "O creștere a prețurilor la energie riscă să diminueze susținerea pentru sprijinirea Ucrainei", a spus o sursă. După avertismentele secretarului de Stat american, Antony Blinken, și secretarului Apărării, Lloyd Austin, Zelenski a spus într-un interviu pentru Washington Post că Ucraina are dreptul să folosească propriile arme în lovituri de răzbunare asupra rafinăriilor ruse.
• Vot în SUA pentru ajutor - Camera Reprezentanţilor Statelor Unite va vota săptămâna aceasta asupra unor proiecte separate de ajutoare pentru Ucraina şi Israel, după luni de dispute politice între administraţia Biden şi oponenţii săi republicani, a anunţat şeful Camerei inferioare a Congresului american. Un pachet financiar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev, cerut de Biden, e blocat de luni de zile în Congres, la fel şi un alt pachet pentru Israel. "Săptămâna aceasta, vom examina proiecte de lege separate", printre care cele permiţând "finanţarea aliatului nostru israelian" şi de a "sprijini Ucraina în războiul său împotriva agresiunii ruse", a declarat şeful republican al Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson. Pachetul pentru Ucraina a fost adoptat de Senat, cu majoritate democrată, în februarie, dar republicanii din Camera Reprezentanţilor refuză să examineze textul din cauza unui alt diferend, pe problema imigraţiei.
• Danemarca ajută - Ministrul danez al Afacerilor, Morten Bodskov, a anunțat că Danemarca va acorda 43 de milioane de dolari companiilor care investesc în proiecte din Ucraina. "Lupta Ucrainei pentru libertate este lupta noastră pentru libertate. Cu fondurile suplimentare din Fondul Danez-Ucrainean subliniem încă o dată că Danemarca sprijină lupta neobosită a Ucrainei pentru libertate…", a spus Bodskov. Peste 100 de companii daneze operează în prezent în Ucraina, potrivit vicepremierului ucrainean Iulia Svîrîdenko. De la începutul războiului, Danemarca a oferit un ajutor de aproape 9,5 miliarde de dolari Kievului, fiind al doilea cel mai mare susținător financiar al Ucrainei, arată datele Institutului Kiel pentru Economia Mondială.
• Macron cere oprirea marilor războaie - Președintele Franței, Emmanuel Macron, propune o încetare a focului în conflictele armate majore în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris și contează pe sprijinul Beijingului. "Liderul Chinei va veni la Paris în câteva săptămâni. I-am cerut ajutorul", a spus Macron, într-un interviu pentru RMC și BFMTV, precizând că se referă la războiul din Ucraina, cel dintre Israel și Hamas și conflictul din Sudan.
• Ucraina a renunțat la un acord - Turcia, Ucraina și Rusia au purtat timp de mai multe luni negocieri pentru un acord privind transportul de cereale în Marea Neagră, susțin patru surse citate de Reuters. Acordul dintre Kiev și Moscova urma să fie anunțat de președintele turc Recep Erdogan pe 30 martie, cu o zi înaintea alegerilor locale din Turcia, dar în ultimul minut Ucraina s-a retras, iar înțelegerea a căzut, susțin sursele menționate. Motivul retragerii nu este cunoscut. Potrivit draftului consultat de Reuters, acordul oferea garanții de securitate pentru navele comerciale din Marea Neagră. Vechiul acord, încheiat între Moscova și Kiev cu medierea Turciei și a ONU, a permis Ucrainei să exporte în siguranță aproape 33 de milioane de tone de cereale. Rusia s-a retras, însă, în 2023, susținând că cererile sale nu au fost îndeplinite, iar Kievul și-a stabilit o rută pe Dunăre.