Ziua 707 Ucraina pierde la Haga, Rusia mârâie la NATO, Putin merge în Turcia. Kievul a scos din funcțiune un server de la Moscova

În ziua 707 de război, apărarea aeriană a Ucrainei a anunțat că a doborât 14 din cele 20 de drone lansate de Rusia într-un atac desfăşurat în cursul nopţii.

Rușii nu și-au abandonat intenția de a avansa pe toată linia frontului și au atacat activ în Avdiivka, Marinka și Herson. Dar forțele ucrainene continuă să respingă atacurile rusești și au lovit 11 zone în care erau soldați ruși, arme și echipamentele militare.

Ucraina va primi foarte curând primul lot de rachete cu rază mai lungă de acţiune fabricate în premieră de Boeing, GLSDB. Potrivit Politico, primele astfel rachete ar putea ajunge pe câmpul de luptă chiar de miercuri. Aceste arme nou-nouţe, bombe de precizie cu rază mai lungă de acţiune, nu există nici măcar în arsenalul armatei americane.

La rândul lor, rușii spun că au interceptat o dronă ucraineană care zbura deasupra regiunii Pskov. Rapoartele privind loviturile cu drone ucrainene și tentativele de atac asupra țintelor din Rusia au crescut în ultimele luni.

Iar Ucraina susţine că atacat cibernetic şi a scos din funcţiune un server al Ministerului rus al Apărării, ceea ce a perturbat temporar schimbul intern de informaţii.

Continuă și avertismentele privind un posibil război al Rusiei cu Occidentul. Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat că Europa nu a luat în serios amenințarea din partea Rusiei și a subliniat că Berlinul se află în raza de acțiune a rachetelor rusești staționate în Kaliningrad. Și Kremlinul e tot mai acuzator la adresa NATO, după ce aliații au lansat săptămâna trecută cel mai mare exerciţiu militar de la Războiul Rece încoace - denumit „Steadfast”.

Într-un gest de sfidare, Putin a stabilit prima sa vizită într-o țară NATO de la începutul invaziei încoace. El va fi în Turcia în mai puțin de două săptămâni.

Și Ucraina primește o veste proastă de la Haga, unde Curtea Internaţională de Justiţie a respins în mare măsură un caz din 2017 care acuza Rusia că finanţează terorismul sprijinindu-i pe rebelii pro-Moscova din Donbas.

Cu toate acestea, judecătorii au declarat că Moscova a încălcat o hotărâre interimară din 2017 ce ordonă ambelor părţi să facă tot posibilul pentru a evita exacerbarea conflictului. Judecătorii au constatat și că Rusia a încălcat elemente ale unui tratat antiterorism al ONU, dar au refuzat să se pronunţe asupra acuzaţiilor aduse de Kiev că Moscova ar fi responsabilă pentru doborârea zborului MH17 Malaysia Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014. Deciziile, definitive și obligatorii, reprezintă un regres legal pentru Kiev.

Situația pe front

• 14 drone doborâte - Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât 14 din cele 20 de drone lansate de Rusia într-un atac desfăşurat în cursul nopţii, care a rănit o persoană şi a avariat clădiri comerciale, a anunţat miercuri armata. Forţele aeriene au precizat într-un comunicat că dronele Shahed, de fabricaţie iraniană, dar şi trei rachete Iskander au vizat cinci regiuni ucrainene din sud şi est. Comandamentul militar din sud a declarat că o persoană a fost rănită şi că au fost avariate silozuri agricole şi un magazin în regiunea Nikolaev, unde au fost doborâte cinci drone.
• Rușii intensifică atacurile - Rușii nu și-au abandonat intenția de a avansa pe toată linia frontului și au atacat activ în Avdiivka, Marinka și Herson, a anunțat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Forțele ucrainene continuă însă să respingă atacurile rusești și au lovit 11 zone în care erau soldați ruși, arme și echipamentele militare.
• Aproape 300 de bombardamente în Sumî - Forțele ruse au bombardat regiunea Sumî de 286 de ori în ultimele 24 de ore. Au fost înregistrate atacuri în 11 localități, a anunțat Administrația Militară a regiunii. Nu au fost raportate victime sau daune aduse infrastructurii civile.
• Ucraina primește noi rachete - După ce au fost testate cu succes în SUA, Ucraina va primi în curând primul lot de rachete cu rază mai lungă de acţiune fabricate în premieră de Boeing, GLSDB, o armă ce promite să extindă raza de acţiune a armatei ucrainene până în adâncimea teritoriului controlat de Rusia, potrivit unor surse familiare cu acest subiect, citate de Politico şi Reuters. Primele astfel rachete ar putea ajunge "pe câmpul de luptă" chiar de miercuri. Aceste arme nou-nouţe, bombe de precizie cu rază mai lungă de acţiune, nu există nici măcar în arsenalul armatei americane. Detalii AICI.
• Schimb de prizonieri - Ucraina a efectuat un nou schimb de prizonieri cu Rusia. 207 de persoane, inclusiv militari și civili, s-au întors acasă, a informat președintele Volodimir Zelenski. În schimb, Ministerul rus al Apărării susţine că au fost eliberaţi câte 195 de prizonieri de fiecare parte. Moscova face acest anunţ la o săptămână după ce a acuzat armata ucraineană de doborârea unui avion militar de transport, la bordul căruia se aflau zeci de prizonieri de război ucraineni, care urmau să fie eliberaţi într-un astfel de schimb.

Ce se întâmplă în Rusia

• Putin merge în Turcia - Preşedintele rus Vladimir Putin va efectua o vizită oficială în Turcia pe 12 februarie şi se va întâlni cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, a anunţat miercuri un oficial turc, citat de Reuters. Aceasta va fi prima vizită a lui Putin într-o ţară membră a NATO de când Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022. Turcia nu este semnatară a Statutului de la Roma ce Reglementează funcţionarea CPI, deci Putin poate călători în această ţară fără teama că ar putea fi arestat.
• NATO, o amenințare - NATO reprezintă o ameninţare la adresa Rusiei, denunţă miercuri Kremlinul, în contextul în care Alianţa Nord-Atlantică a lansat săptămâna trecută cel mai mare exerciţiu militar de la Războiul Rece încoace - denumit „Steadfast”: „Măsuri adecvate sunt luate constant ca răspuns. NATO este un instrument al confruntării care, de decenii, deplasează fără încetare infrastructuri la frontierele noastre”, denunţă purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitro Peskov.
• Dronă doborâtă - Apărarea aeriană rusă a interceptat o dronă ucraineană care zbura deasupra regiunii Pskov, a afirmat Ministerul rus al Apărării. Nu au fost raportate victime sau pagube. Rapoartele privind loviturile cu drone ucrainene și tentativele de atac asupra țintelor din Rusia au crescut în ultimele luni. Kievul oferă rareori comentarii oficiale cu privire la aceste rapoarte. Regiunea Pskov se află în nord-vestul Rusiei, la peste 800 de kilometri nord de Kiev.
• Putin nu merge la dezbateri - Preşedintele Vladimir Putin, care candidează pentru un al cincilea mandat, nu va participa la dezbaterile electorale, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Dmitri Peskov.
• Școală incendiată - O profesoară a fost plasată în detenţie preventivă după ce a dat foc unei şcoli. Autorităţile ruse o acuză că a postat ”o înregistrare video de susţinere a armatei ucrainene” pe Internet, duminică, după care ”a dat foc unei şcoli” la Ceboksarî, în centrul Rusiei.

• Atac cibernetic - Ucraina spune că a atacat cibernetic şi a scos din funcţiune un server al Ministerului rus al Apărării, iar astfel a perturbat temporar schimbul intern de informaţii. Operaţiunea "a neutralizat serverul de comunicaţii speciale al Ministerului rus al Apărării", a asigurat Direcţia Generală de Informaţii (GUR) a Ministerului ucrainean al Apărării, într-un comunicat în care îşi revendică responsabilitatea. Moscova nu a reacţionat până în prezent.
• Ruși acuzați că au distrus depozite de arme din Bulgaria - Bulgaria a emis un mandat european de arestare pentru șase cetățeni ruși acuzați de implicare în distrugerea unor fabrici și depozite de arme, între 2011 și 2020. Procurorii bulgari nu au publicat numele lor. Este vorba despre explozia de la baza companiei EMCO din Lovnidol în 2011, două explozii consecutive la instalații ale companiei VMZ Sopot din satul Iganovo, în 2015, și o explozie la uzina Arsenal de lângă Măglijh, în 2020.
• Nemulțumirea lui Şoigu - Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, aflat în vizită la o uzină de armament din Ural, a criticat conducerea pentru întârzieri şi i-a cerut "nu se mai prostească" şi să crească în continuare producţia de sisteme de artilerie autopropulsate. Şoigu a vizitat marţi fabrica de armament din oraşul industrial Ekaterinburg şi a menţionat că Rusia îşi sporeşte producţia de rachete de apărare aeriană, după o serie de atacuri cu drone ucrainene care au vizat oraşe şi infrastructura energetică. În înregistrarea video publicată miercuri de site-ul de ştiri RBC, făcând turul fabricii, Şoigu a mustrat la un moment dat conducerea uzinei pentru că nu produce suficientă artilerie autopropulsată.
• Lege împotriva criticilor - Deputaţii ruşi au adoptat, miercuri, o lege ce vizează confiscarea banilor şi bunurilor oricărei persoane declarate vinovate de difuzarea de "informaţii false" despre armata rusă. "O lege împotriva canaliilor a fost adoptată", şi-a exprimat satisfacţia pe Telegram preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, Viaceslav Volodin.

Alte informații relevante

• Ucraina pierde la Haga - Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga a respins în mare măsură miercuri un caz din 2017 adus de Ucraina în faţa instanţei supreme a ONU şi care acuza Rusia că finanţează terorismul sprijinindu-i pe rebelii pro-Moscova din estul Ucrainei. Judecătorii au respins de asemenea în cea mai mare parte acuzaţiile de discriminare a ucrainenilor şi tătarilor din Crimeea, constatând că aceste acuzaţii făcute de Ucraina nu au fost suficient fundamentate. Cu toate acestea, judecătorii au declarat că Moscova a încălcat o hotărâre interimară din 2017 ce ordonă ambelor părţi să facă tot posibilul pentru a evita exacerbarea conflictului. Judecătorii au constatat și că Rusia a încălcat elemente ale unui tratat antiterorism al ONU, dar au refuzat să se pronunţe asupra acuzaţiilor aduse de Kiev că Moscova ar fi responsabilă pentru doborârea zborului MH17 Malaysia Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014. Deciziile, definitive și obligatorii, reprezintă un regres legal pentru Kiev.
• Eforturi dublate pentru Ucraina - Cinci şefi de guverne din Uniunea Europeană (UE), cancelarul german Olaf Scholz şi premierii danez Mette Frederiksen, ceh Petr Fiala, eston Kaja Kallas şi olandez Mark Rutte cer o „dublare a eforturilor” în favoarea Ucrainei, într-un editorial publicat în cotidianul britanic The Financial Times (FT), înaintea unui summit european de susţinere financiară a Kievului, joi, la Bruxelles: „Trebuie să ne dublăm eforturile pentru a ne garanta menţinerea ajutorului atât timp cât este necesar. Ucraina nu dispune de cantităţi suficiente de muniţie de artilerie. Iar angajamentele în susţinerea militară riscă să nu răspundă nevoilor. Cerem prietenilor şi partenerilor Ucrainei să se angajeze din nou în favoarea unei susţineri militare durabile şi pe termen lung a Ucrainei, ca responsabilitate comună a UE”.
• Compromis pentru Orban - Liderii Uniunii Europene vor propune joi organizarea unei evaluări anuale cu privire la un pachet de ajutor planificat de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, în încercarea de a depăşi opoziţia Ungariei, potrivit proiectului de concluzii ale summitului văzut de Reuters. Acest lucru nu i-ar da Ungariei dreptul de veto asupra banilor, dar şi-ar putea exprima îngrijorările. Ajutorul UE ar urma să contribuie la acoperirea nevoilor Ucrainei pentru perioada 2024-2027, cu 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi avantajoase şi 17 miliarde de euro sub formă de granturi de la bugetul UE, pentru a oferi Kievului o finanţare stabilă în timp ce luptă împotriva invaziei ruse.
• Berlinul, în raza de acțiune a rachetelor rusești? - Europa nu a luat în serios amenințarea din partea Rusiei, a declarat ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, într-un interviu pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. El a subliniat că Berlinul se află în raza de acțiune a rachetelor rusești staționate în exclava rusă Kaliningrad. Comentariile lui Sikorski au fost cele mai recente dintr-o serie de avertismente din partea oficialilor occidentali cu privire la pericolul unui potențial război cu Rusia.