Ziua 650 de război a început cu o serie de atacuri cu drone și rachete de ambele părți. Rușii au provocat pagube importante în Liov, Donețk și Herson, în timp ce ucrainenii au lansat peste 40 de drone asupra Crimeii, însă acestea au fost doborâte înainte să-și atingă țintele.
Luptele aprige continuă și pe frontul de la Avdiivka, unde rușii încearcă să cucerească un sat strategic, pentru a tăia complet rețeaua logistică a ucrainenilor.
În Herson, mai mulți civili care erau pe stradă în centrul orașului au fost secerați de artileria rusă, în timp ce bombele Moscovei au distrus cinematograful, un centru de distribuție a ajutoarelor umanitare și mai multe clădiri cu etaj.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a destructurat încă trei reţele de corupţie care ajutau bărbaţii să se sustragă înrolării în armată în schimbul unor plăţi cuprinse între 5.000 şi 12.000 de dolari.
Pe plan extern, Volodimir Zelenski încearcă să obțină de la americani continuarea ajutorului de război, urmând să se adreseze direct în acest scop senatorilor adunați în ședință. Bugetul pentru ajutorul acordat Ucrainei este aproape epuizat și mulți republicani se opun unei suplimentări, insistând că prioritară trebuie să fie securizarea propriilor granițe.
Asta în contextul în care tot mai multe state NATO vorbesc despre iminența izbucnirii celui de-Al Treilea Război Mondial. Dacă Germania îl vedea la un orizont de 6 ani, Polonia a avertizat astăzi că Alianța mai are doar trei ani să se pregătească.
Iar secretarul general al NATO îndeamnă alianţa să se pregătească de ”veşti proaste” din Ucraina. Jens Stoltenberg subliniază rezistenţa ucraineană împotriva Flotei ruse la Marea Neagră, în pofida unor evoluţii slabe pe linia frontului în ultimele luni. ”Sunt victorii mari, chiar dacă nu sunt în măsură să mişte linia frontului”, a subliniat el.
ADVERTISING
În tot acest climat tensionat, Vladimir Putin agită suplimentar apele în Orientul Mijlociu și face o vizită de lucru în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, urmând ca joi să-l primească la Moscova pe președintele Iranului.
Situația pe front
- Drone și rachete peste Ucraina - Rușii au lansat peste noapte 17 drone, din care ucrainenii au reușit să doboare 10, și 6 rachete asupra mai multor regiuni ale țării. Guvernatorul regiunii Liov din vestul Ucrainei a declarat că trei drone au lovit o țintă de infrastructură, dar că pagubele au fost minime și nu au fost raportate victime.
- Distrugeri în Donețk - Armata a precizat că cele șase rachete S-300 au fost lansate asupra unor ținte civile din regiunile Donețk în est și Herson în sud. În Donețk, o clădire de 5 etaje a unei instituții de învățământ, sediile a două companii private și un bloc de locuințe au fost distruse.
- Morți și distrugeri în Herson - În Herson, rachetele au provocat un incendiu puternic la un centru de distribuție a ajutoarelor umanitare. Au fost avariate și trei clădiri cu etaj. Totodată, în timpul unui atac nocturn clădirea cinematografului a fost distrusă. Rușii au tras asupra centrului orașului Herson și marți dimineață cu foc de artilerie. Două persoane care erau pe stradă au fost ucise și o a treia rănită grav.
- Miza bătăliei de la Avdiivka - Luptele aprige continuă pe întreg frontul de la Avdiivka, dar rușii își concentrează acum forțele în special în zona satului Stepnoie, a anunțat șeful administrației militare ucrainene din zonă, precizând însă că forțele Kievului au reușit să îi țină departe de sat: „E clar de ce fac asta, de ce Stepnoie e foarte important pentru ei. Vor să taie rețelele logistice. Aici e cel mai apropiat punct de unde ne pot tăia accesul la singurul drum pe care-l mai avem”.
- Zeci de drone asupra Crimeii - Un atac cu drone a vizat marți dimineață un depozit de petrol din Crimeea, fiind doborâte de ruși. Una dintre drone a căzut la 70 de metri de o cisternă, dar nu au existat pagube sau victime. Ministerul rus al Apărării a anunțat dimineață că a interceptat și distrus 41 de drone ucrainene deasupra Mării Azov și în Crimeea.
- Greșeli și tensiuni cu SUA din cauza contraofensivei - Washington Post oferă detalii de culise dintr-o întâlnire din 15 iunie la sediul NATO din Bruxelles. Discuțiile, care au avut loc la mai puţin de două săptămâni de la începerea contraofensivei ucrainene din vară, ilustrează modul în care o campanie născută în optimism nu a reuşit să dea lovitura aşteptată, generând fricţiuni şi critici între Washington şi Kiev şi ridicând întrebări mai profunde cu privire la capacitatea Ucrainei de a recuceri porţiuni decisive de teritoriu. Acum, pe măsură ce se apropie iarna, iar liniile frontului îngheaţă, cei mai înalţi oficiali militari ucraineni recunosc că războiul a ajuns într-un impas.
ADVERTISING
Alte informații relevante
- Zelenski cere bani senatorilor americani - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va adresa marți senatorilor americani într-o ședință la care publicul nu va avea acces, a declarat liderul majorității democrate Chuck Schumer. La întâlnire vor participa oficiali de securitate națională din SUA. Discursul va avea loc în condițiile în directorul financiar al Casei Albe, Shalanda Young, a avertizat luni, într-o scrisoare adresată preşedintelui republican al Camerei Reprezentanților, că bugetul pentru ajutorul acordat Ucrainei este aproape epuizat. Rămâne de văzut dacă Zelenski va reuși să securizeze continuarea ajutorului, în condițiile în care mulți republicani se opun. Lindsey Graham, unul dintre cei mai influenți senatori republicani din Congresul american, a declarat că nu va mai vota pentru niciun ajutor acordat Ucrainei până când SUA nu-și vor securiza propriile granițe: „Nu ajut Ucraina până când nu ne ajutăm pe noi înșine”.
- 3 ani până la războiul NATO-Rusia? - Agenția de securitate națională a Poloniei a avertizat că NATO are trei ani să se pregătească pentru un eventual atac al rușilor, după ce luna trecută Consiliul German pentru Relații Externe a avertizat că Rusia ar putea invada o țară a Alianței peste șase ani: „Dacă vrem să evităm războiul, țările NATO de pe flancul estic ar trebui să adopte o perioadă de timp mai scurtă, de trei ani, pentru a se pregăti pentru confruntare”.
- Şeful NATO aşteaptă veşti proaste - Secretarul general al NATO îndeamnă Alianţa să se pregătească de ”veşti proaste” din Ucraina. Jens Stoltenberg subliniază rezistenţa ucraineană împotriva Flotei ruse la Marea Neagră, în pofida unor evoluţii slabe pe linia frontului în ultimele luni. ”Sunt victorii mari, chiar dacă nu sunt în măsură să mişte linia frontului”, a subliniat el.
- Bilanțul coridorului prin Marea Neagră - Ucraina anunță că a exportat şapte milioane de tone de mărfuri de la crearea, în luna august, a coridorului prin Marea Neagră, în pofida ameninţărilor ruseşti de represalii asupra navelor care circulă în zonă. „Două sute de nave au exportat şapte milioane de tone de mărfuri, între care cel puţin cinci milioane de tone de produse agricole ucrainene", a declarat ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov.
- Drone pentru Rusia, muniție pentru Ucraina - Două companii finlandeze sunt anchetate după ce ar fi încălcat sancțiunile și ar fi livrat Rusiei 3.500 de drone. Între timp, ministrul finlandez al Apărării a anunțat că e de așteptat ca până la Crăciun să fie aprobat un plan de a crește considerabil producția de muniție de artilerie pentru Ucraina.
- Orban blochează negocierile de aderare ale Ucrainei - Premierul Viktor Orban i-a trimis o scrisoare preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, în care îi cere ca UE să elimine deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina de pe agenda summit-ului de la Bruxelles de săptămâna viitoare. Detalii AICI.
- Copii recuperaţi de Qatar - Şase copii ucraineni care au fost duşi în Rusia sunt pe drum spre Ucraina, via Moscova, în urma unui acord mediat de Qatar, a declarat marţi un oficial de la Doha, citat de Reuters. E a doua fază a unei operaţiuni de recuperare a copiilor, mediată de Qatar, după ce patru minori au fost trimişi acasă în octombrie. Negocieri privind returnările erau în curs de desfăşurare cel puţin din aprilie 2023. Qatarul a fost de acord cu o solicitare ucraineană de a media o înţelegere cu Rusia pentru returnarea copiilor către familiile lor, în timpul unei vizite pe care a făcut-o în Ucraina în iulie 2023 premierul Qatarului, şeicul Mohammed bin Abdulrahman al-Thani.
- Trei reţele de corupţie la recrutare - Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a destructurat încă trei reţele de corupţie care ajutau bărbaţii să se sustragă înrolării în armată în schimbul unor plăţi cuprinse între 5.000 şi 12.000 de dolari. "Ajutau potenţialii recruţi să plece în UE cu documente false şi să se sustragă astfel mobilizării", precizează SBU. Bărbaţii apţi să servească în armată, între 18 şi 60 de ani, au interdicţie de a părăsi Ucraina. Pot fi exceptaţi de la încorporare doar aceia care au motive medicale sau familiale întemeiate, precum şi cei care lucrează în domenii civile considerate strategice. Printre cei reţinuţi se numără şi un comandant al centrului de recrutare regională din regiunea Liov. Celor care îi plăteau mita, el le facilita ieşirea din ţară sub pretextul că ar fi şoferi ai armatei care aduc transporturi umanitare internaţionale. O altă reţea opera în regiunea Odesa şi le oferea "clienţilor" certificate medicale false, care să le susţină incapacitatea fizică de a activa pe front. Cea de-a treia reţea opera în aceeaşi manieră, în oraşul Dnipro din partea centrală a Ucrainei şi relativ aproape de linia frontului.
- Anchetă în Ucraina cu privire la achiziţia de arme - Ucraina a deschis o anchetă privind contracte de achiziţionare de arme pentru forţele sale armate, a indicat marţi şeful parchetului specializat în dosare de corupţie (SAP), Oleksandr Klimenko. "Există mai multe proceduri legate de cumpărări de arme. Ancheta este în curs şi nu vom divulga detalii", le-a declarat Klimenko jurnaliştilor. Este vorba de mai multe contracte, unele ajungând până la 100 milioane de euro, a precizat el, adăugând că o "anchetă nu înseamnă neapărat" că acolo a existat o deturnare de fonduri.
ADVERTISING
Ce se întâmplă în Rusia
- Putin spune că sunt inacceptabile represiunile de tip sovietic - Preşedintele rus Vladimir Putin a negat, într-un discurs susținut în Consiliul Drepturilor Omului, un organ consultativ la Kremlin, că ar dori „noi represiuni masive” în Rusia, ca în perioada sovietică, în pofida faptului că zdrobeşte orice critică privind invazia Ucrainei: „Atunci când vorbim despre victimele represiunilor politice, vorbim despre persoane foarte diferite. Există cei care, într-adevăr, erau opozanţi ai sistemului sovietic şi cei care erau susţinători şi au ajuns în spatele gratiilor din diverse motive politice interne. Existau acolo oameni complet întâmplător. Toate astea sunt importante, dar pentru noi cel mai important este ca toate aceste lucruri să nu se mai repete în istoria ţării noastre, pentru că au cauzat un prejudiciu uriaş, de care ne dăm seama cu greu, poporului şi statului nostru. O astfel de lipsă a drepturilor în deciderea sorţii oamenilor este un lucru inacceptabil, dacă vrem ca ţara noastră să aibă un viitor”.
- Putin își bagă coada în Orientul Mijlociu - Kremlinul a anunțat că Putin va efectua miercuri o vizită de lucru în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, pentru a „întări relațiile bilaterale, a discuta despre războiul dintre Israel și Hamas și politicile internaționale”. Joi, Putin îl primește la Moscova pe președintele Iranului, Ebrahim Raisi.