Ziua 596: Kievul a recucerit peste jumătate din ce a ocupat Rusia în 2022. Sabotori anihilați peste noapte și o navă de război avariată în Marea Neagră

Ziua 596 de război a început cu noi atacuri ale ruşilor asupra porturilor de la Dunăre și portul Odesa, iar forţele aeriene ucrainene au anunțat că 28 din cele 33 de drone Shahed lansate au fost doborâte.

Încă una a ajuns și în România. MApN a anunțat joi descoperirea unui crater provocat de o dronă în apropierea localității Plauru, din județul Tulcea. De data aceasta, se pare că încărcătura a și explodat.

Ucraina a recucerit până în prezent ”peste jumătate dintre teritoriile cucerite de Rusia în 2022”, anunţă secretarul de Stat american Antony Blinken, dând replica celor care pun la îndoială progresele contraofensivei pe teren.

Marina ucraineană a comunicat avarierea unei nave de război ruse în apropiere de Sevastopol, port din Crimeea. Pavel Derjavin este una din cele patru corvete folosite la patrulare de Flota rusă din Marea Neagră. Aceste nave de război pot fi utilizate şi pentru lansarea de rachete de croazieră, cu care Rusia bombardează în mod regulat Ucraina de la începutul războiului.

Pe de altă parte, Vladimir Putin sfidează comunitatea internațională și face prima deplasare în străinătate de după emiterea mandatului internațional de arestare pe numele său emis de Curtea Penală Internaţională. El merge în Kârgâzstan, unde se va întâlni cu unii dintre puţinii săi aliaţi.

Turcia a anunţat că va colabora cu România şi Bulgaria pentru depistarea minelor din Marea Neagră.

Iar Belgia va aloca 1,7 miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru susținerea Ucrainei.

Situația pe front

• Atacuri pe Dunăre - Rusia a declanşat un atac cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene de pe Dunăre, provocând pagube pe ruta din regiunea Odesa vitală pentru exporturi. Guvernatorul Odesei, Oleh Kiper, a declarat că infrastructura portuară şi clădiri rezidenţiale au fost avariate în atacul de peste noapte din districtul Izmail, unde se află porturile ucrainene de pe Dunăre. Incendiile provocate de atac au fost stinse, iar o femeie a fost spitalizată cu arsuri. O dronă a lovit un siloz de cereale din Odesa și a distrus o parte din stocuri, a anunțat comandamentul militar de sud.
• Crater de dronă la Plauru - Un crater de dronă a fost depistat în apropierea localității tulcene Plauru. În jurul orei 5.00, echipele din teren au raportat descoperirea unui crater de dronă, cu posibilă explozie la impact, într-o zonă cu vegetație aflată în apropierea malului drept al Brațului Chilia, la aproximativ 3 km vest de localitatea Plauru, a anunțat MApN. Detalii AICI.
• Drone anihilate - Forţele aeriene ucrainene au anunțat că 28 din cele 33 de drone Shahed lansate de Rusia în cursul nopţii au fost doborâte, adăugând că sistemele de apărare aeriană au fost în funcţiune în cel puţin şase regiuni ucrainene. Comandamentul operaţional „Sud" al Ucrainei a declarat anterior că 10 drone au fost doborâte deasupra regiunii Odesa, unde a fost avariată o instalaţie de depozitare, şi patru deasupra regiunii vecine Nikolaev. În încercarea de a ocoli sistemele de apărare aeriană, dronele au zburat din direcţii diferite, folosind traiectorii complexe şi caracteristici ale terenului, a precizat acesta.
• Bombardamente în Herson - Mai multe explozii au fost auzite în Herson, joi dimineață, pentru a doua oară, iar bloggerii de război ruși susțin pe Telegram că au fost vizate ținte militare din oraș. Primele explozii s-au produs la ora locală 7:00, fără ca alarma de raid aerian să se declanșeze. Un bărbat de 70 de ani a fost ucis într-un bombardament rusesc care a avut loc peste noapte asupra unui sat din regiunea Herson, a declarat guvernatorul Oleksandr Prokudin.
• Navă de război avariată - Marina ucraineană a comunicat joi avarierea unei nave de război ruse în apropiere de Sevastopol, port în peninsula ocupată Crimeea. Avarierea corvetei Pavel Derjavin a fost anunţată de purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, căpitanul Dmitri Pletenciuk, fără să ofere detalii despre amploarea prejudiciului. Cu o seară în urmă, mai multe canale Telegram au comunicat că nava de război s-ar fi lovit de o mină subacvatică. Pavel Derjavin este una din cele patru corvete folosite la patrulare de Flota rusă din Marea Neagră. Aceste nave de război pot fi utilizate şi pentru lansarea de rachete de croazieră, cu care Rusia bombardează în mod regulat Ucraina de la începutul războiului.
• Sabotori anihilați - Ucraina a dejucat în cursul nopții o tentativă de infiltrare a unui grup rus de sabotaj la granița regiunii Sumî, au transmis autoritățile militare din zonă. Sabotorii au încercat să treacă granița Ucrainei și intenționau să avanseze spre o facilitate esențială de infrastructură civilă. Cei opt membri ai grupului au fost uciși de forțele ucrainene.
• America anunţă progresele de pe front - Ucraina a recucerit până în prezent ”peste jumătate dintre teritoriile cucerite de Rusia în 2022”, anunţă secretarul de Stat american Antony Blinken, în contextul în care numeroase voci pun la îndoială progresele contraofensivei Ucrainei pe teren şi al unor îngrijorări cu privire la capacitatea SUA de a susţine militar atât Israelul, vechiul lor aliat, cât şi Ucraina.
• Rușii încep să învețe - Ofensiva rusă de lângă Avdiivka arată că trupele Moscovei își îmbunătățesc capacitatea de a aplica lecțiile căpătate în acest război, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Forțele ruse au lansat atacuri localizate în Avdiivka la primele ore ale zilei de marți, după pregătiri intensive ale artileriei. Volodimir Zelenski a anunțat, însă, pe X că forțele ucrainene rezistă pe pozițiile din estul orașului.

Ce se întâmplă în Rusia

• Putin a ajuns în Kârgâzstan - Președintele Rusiei a ajuns joi în Kârgâzstan, pentru a se întâlni cu unii dintre puţinii săi aliaţi. Este prima sa deplasare în străinătate de când a devenit ţinta unui mandat de arestare din partea Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru "deportarea" unor copii ucraineni. E puţin probabil ca Putin, care s-a retras de la mai multe summit-uri internaţionale din cauza mandatului de arestare, să fie reţinut în această deplasare, deoarece Kârgâzstanul apropiat de Moscova nu a ratificat Convenţia de la Roma, tratatul fondator al CPI. El va discuta cu omologul său azer Ilham Aliev, primele lor discuţii de la victoria Baku în Nagorno-Karabah, și cu preşedintele kârgâz Sadîr Japarov. Liderul de la Kremlin va participa şi la un summit al ţărilor din fosta URSS.
• Trei morți după un atac în Belgorod - Două persoane au fost ucise în urma căderilor de resturi de la o dronă doborâtă de Rusia în cursul nopţii în regiunea Belgorod, la graniţa cu Ucraina, a anunţat joi guvernatorul local. "Sistemul de apărare antiaeriană din districtul Belgorod a doborât o dronă de tip avion care se apropia de oraş", a declarat Viaceslav Gladkov pe Telegram, adăugând într-un alt mesaj că "o clădire rezidenţială a fost complet distrusă, iar alte două au fost parţial avariate". "Din păcate, există victime. Cadavrele a două persoane - un bărbat şi o femeie - au fost găsite sub dărâmături de către serviciile de urgenţă", a precizat guvernatorul. Alte două persoane au fost rănite şi spitalizate, potrivit lui Gladkov. RIA Novosti a anunțat că printre victime se numără și un copil.
• Schimbarea valutei devine obligatorie - Putin a semnat un decret privind vânzarea obligatorie pe piața internă a veniturilor în valută de către exportatorii individuali, prin care Kremlinul se asigură că va stabiliza rubla. Decretul vizează 43 de companii din industrie și agricultură. Deocamdată nu se știe procentul de valută din veniturile exportatorilor care trebuie convertit în ruble, întrucât decretul nu a fost publicat încă, dar se cunoaște că măsura se va aplica timp de 6 ani.

Alte informații relevante

• Colaborare între Turcia, România și Bulgaria - Turcia anunţă că va colabora cu România şi Bulgaria pentru depistarea minelor din Marea Neagră, a declarat Ministerul turc al Apărării. Sursa nu a oferit detalii despre modul în care va aborda problema minelor plutitoare, doar că cele trei ţări au discutat această problemă la reuniunea miniştrilor Apărării din cadrul NATO de la Bruxelles. De asemenea, Turcia colaborează cu Naţiunile Unite, Ucraina şi Rusia pentru a revigora iniţiativa privind transportul cerealelor pe Marea Neagră, acord la care Moscova a renunţat după un an.
• Maia Sandu, apel la acțiune - Preşedintele Republicii Moldova a luat apărarea măsurilor care urmăresc ca membrii partidului pro-rus ŞOR, scos în afara legii, să fie împiedicaţi să participe la alegerile locale, afirmând că ţara are nevoie de acţiuni "decisive" pentru a-şi apăra democraţia de atacurile ruseşti. "Ce se va întâmpla cu democraţia noastră peste 10 ani?", s-a întrebat ea la un post de televiziune din Republica Moldova. "Astăzi, este atacată de grupuri criminale şi de interpuşii lor din Rusia. Nu putem să jucăm şah când Rusia încearcă să ne angajeze într-un meci de box. Trebuie să fim decisivi şi să ne apărăm democraţia şi statalitatea", a punctat Maia Sandu.
• Belgia dă banii rușilor Ucrainei - Belgia va fi prima țară din lume care va aloca 1,7 miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru susținerea Ucrainei. Un fond special va fi creat prin confiscarea banilor rusești, a anunțat premierul belgian Alexandre De Crowe după o întâlnire cu Volodimir Zelenski.
• SUA trimit drone kamikaze - Ucraina va primi drone kamikaze Switchblade 600 din Statele Unite care îi vor permite să atace de la distanțe mai mari pozițiile rusești fortificate. Forțele Kievului folosesc deja dronele mai mici Switchblade 300, însă modelul 600 le va permite operatorilor ucraineni să acționeze de la o distanță de aproximativ 88 km, ceea ce înseamnă că "pot distruge elemente rusești aflate mult în spatele liniei frontului pe care nicio altă armă nu o poate face în această manieră", a spus un reprezentant al producătorului AeroVironment citat de Newsweek.
• Pentagonul ajută cât poate - "Vom continua să ajutăm Ucraina, dar nu pe termen nedeterminat", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, după ce Statele Unite au anunțat că vor oferi Kievului un nou pachet de asistență militară de 200 de milioane de dolari.
• Beijingul profită de sancțiuni - China a făcut în acest an economii de aproape 10 miliarde de dolari, prin achiziţii record de petrol din ţările care fac obiectul sancţiunilor occidentale, conform calculelor Reuters bazate pe date de la traderi şi despre nave. Importurile la preţuri mai mici au fost un avantaj prin creşterea producţiei şi a marjelor pentru cel de-al doilea mare consumator şi rafinător de petrol din lume. China a cumpărat un record de 2,765 milioane de barili pe zi de ţiţei pe mare din Iran, Rusia şi Venezuela, în primele nouă luni ale anului 2023.