Ziua 461. Asalt cu drone la Moscova. Putin reacționează cu amenințări. Londra susține atacurile asupra Rusiei (Foto & Video)

În ziua 461 de război, Moscova a fost vizată la primele ore ale dimineţii de un atac cu drone, care a provocat pagube unor clădiri. Nu s-au înregistrat victime, dar mai mulți oameni au fost evacuați din locuințele lor.

Rușii dau vina pe Kiev pentru atacul pe care îl numesc „terorist”. Ministerul rus al Apărării a spus că opt drone au fost lansate în atac, dar toate au fost doborâte. Iar un deputat rus afirmă că trei au fost chiar lângă reședința lui Vladimir Putin.

Dacă americanii au reiterat că nu susţin atacurile asupra teritoriului rus, Londra în schimb spune că Ucraina are dreptul să facă aşa ceva.

Între timp, Kievul a înregistrat peste noapte un nou val de bombardamente tot cu drone. O persoană a fost ucisă, iar alte trei au fost rănite. Apărarea antiaeriană ucraineană anunță că a interceptat 20 de drone. O clădire a luat foc. Este posibil ca sub dărâmături să existe victime.

Sirenele de avertizare aeriană au sunat peste noapte la Kiev, dar şi în regiunile Cerkasi (centru), Kirovohrad, Nikolaev şi Herson (sud).

Iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că a avut o ședință cu comandanții Armatei și a fost stabilită data începerii contraofensivei terestre. El nu a comunicat însă care ar fi această dată.

Situația pe front

• Nou atac masiv la Kiev - O persoană a fost ucisă, iar alte trei au fost rănite, în noaptea de luni spre marţi, într-un nou ”atac masiv” cu drone la Kiev, anunţă primarul Vitali Kliciko. Apărarea antiaeriană a interceptat 20 de drone. ”O persoană a murit, o doamnă în vârstă a fost spitalizată, două victime au fost îngrijite la faţa locului”, anunţă într-o postare pe Telegram primarul Kievului. ”Atac masiv! Rămâneţi la adăpost!”, îndeamnă Kliciko. Fragmente de dronă au căzut pe un imobil cu mai multe etaje, în cartierul Holosiivski, în sudul Kievului. Un incendiu a izbucnit la clădire și, potrivit Administraţiei Civile şi Militare a Kievului, 20 de persoane au fost evacuate. ”Cele două etaje superioare au fost distruse. Poate că există oameni sub dărâmături”, anunţă într-o postare pe Telegram administraţia.
• Iată cum a murit femeia din blocul de la Kiev - a ieșit pe balcon pentru a urmări cum sunt doborâte dronele

• Alerte în mai multe regiuni - Sirenele de avertizare aeriană au sunat peste noapte la Kiev, dar şi în regiunile Cerkasi (centru), Kirovohrad, Nikolaiev şi Herson (sud).
• Rusia şi-a transferat forţele la Bahmut pentru a înlocui luptătorii din grupul Wagner, a declarat Serhii Cherevati, purtătorul de cuvânt al Grupării de Est a Forţelor Armate Ucrainene. "Da, Rusia îşi roteşte în prezent unităţile în Bahmut - în primul rând, având în vedere pierderile semnificative suferite de Grupul Wagner. Ei sunt forţaţi să o facă, nu din alt motiv. Unităţi ale forţelor aeropurtate şi unităţi de infanterie motorizată intră în Bahmut", a declarat Cherevati.
• Zelenski a decis data contraofensivei - Volodimir Zelenski a anunțat că a avut o ședință cu comandanții Armatei și a fost stabilită data începerii contraofensivei terestre. El nu a precizat însă care ar fi această dată. “Aceasta este cea mai importantă decizie – Momentul în care ne vom pune în mișcare. Căci o vom face, iar decizia a fost luată. Mulțumesc fiecărui soldat, fiecărui sergent, fiecărui ofițer, fiecărui general și fiecărei brigăzi care este gata să intre în luptă“, a spus președintele ucrainean în mesajul său de noaptea trecută.
• Optimism în contraofensivă - ”Avem şanse serioase să facem progrese semnificative în timpul verii”, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, cotidianului francez Ouest-France, într-un interviu publicat luni, evocând o contraofensivă ucraineană iminentă. ”Vrem să spargem voinţa ruşilor de a câştiga acest război”, dă asigurări Raznikov. Această contraofensivă ucraineană are obiectivul revenirii Ucrainei la ”frontierele din 1991, recunoscute internaţional”, care includ Peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014, anunţă el.

Ce se mai întâmplă în Rusia

• Atac cu drone în Moscova - Capitala rusă a fost vizată la primele ore ale dimineţii de marţi de un atac cu drone, care a provocat pagube mai multor clădiri, fără să producă victime, a transmis primarul Moscovei, Serghei Sobianin. Sistemele de apărare antiaeriană au distrus dronele la apropierea lor de capitala rusă, au declarat oficiali ruşi. "În aceasta dimineaţă, în zori, un atac cu drone a cauzat pagube minore la mai multe clădiri. Toate serviciile de urgenţă din oraş sunt la faţa locului. Nimeni nu a fost grav rănit până în prezent. Mai mulți oameni au fost evacuați din locuințe", a transmis Sobianin pe Telegram.

• Drone doborâte lângă reședința lui Putin - Trei dintre dronele lansate asupra Moscovei au fost doborâte deasupra suburbiei Rubliovka, o zonă exclusivistă a capitalei ruse, unde preşedintele Vladimir Putin are o reşedinţă oficială, a declarat un deputat rus. Într-un mesaj postat pe Telegram, Aleksandr Hinştein, membru proeminent al Dumei de Stat din partea grupului parlamentar al Rusiei Unite (partidul de guvernământ), a declarat că trei dintre drone au fost doborâte deasupra a trei districte din Rubliovka, dintre care unul se află la doar 10 minute de mers cu maşina de Novo-Ogariovo, reşedinţa lui Putin din afara Moscovei. Comitetul de anchetă rus, care a început să investigheze atacul cu drone, a confirmat că dronele au fost doborâte deasupra districtului Odinţovski, care include şi Rubliovka.
• Rusia acuză Ucraina - Ministerul rus al Apărării dă vina pe Kiev pentru atacul „terorist” de la Moscova. ”În această dimineață, regimul de la Kiev a lansat un atac terorist cu drone asupra orașului Moscova. Opt drone au fost lansate în atac. Toate dronele inamice au fost doborâte. Trei dintre ele au fost suprimate de războiul electronic, au pierdut controlul şi au deviat de la ţinte. Alte cinci drone au fost doborâte cu sistemul de rachetă sol-aer de tip Pnţîr-S în regiunea Moscovei”, a declarat Ministerul rus al Apărării.
• Putin acuză activităţi teroriste - Vladimir Putin a acuzat Ucraina de tentative de atacuri cu drone asupra unor zone civile din Moscova, iar Administraţia de la Kremlin a avertizat că armata rusă va riposta. "Ucraina încearcă să sperie Rusia. Regimul de la Kiev a optat pentru o altă cale, încearcă să intimideze Rusia, să îi intimideze pe cetăţenii ruşi, să atace imobile rezidenţiale. Sunt semne clare ale activităţilor teroriste. Sistemul antiaerian al Moscovei a funcţionat normal, în mod satisfăcător, deşi mai sunt lucruri de făcut. Trebuie să creăm un sistem antiaerian cu eficienţă totală în capitala ţării. Vom face acest lucru", a declarat Vladimir Putin.
• MAE rus ameninţă - "Rusia îşi rezervă dreptul de a trece la cele mai dure măsuri ca reacţie la atacurile teroriste ale regimului de la Kiev", a avertizat Ministerul de Externe de la Moscova. "Susţinerea acordată de Occident regimului de la Kiev îi împinge pe liderii ucraineni să comită acte criminale din ce în ce mai iresponsabile", a acuzat MAE rus.
• Ucraina neagă - Preşedinţia ucraineană a respins acuzaţiile Moscovei potrivit cărora Ucraina este responsabilă de atacul cu drone de la Moscova. ”Noi n-avem nimic a face cu asta”, a declarat consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, într-o emisiune televizată.

• Era o dronă ucraineană? - Una dintre dronele folosite pare să fi fost o dronă UJ 22 fabricată în Ucraina de compania Ukrjet. Au fost surprinse imagini ale dronei, în timpul atacului, dar nu pot fi verificate independent.
• Londra susţine atacurile asupra Rusiei - Ministrul britanic de Externe, James Cleverly, susţine că Ucraina are dreptul "legitim" de a comite atacuri pe teritoriul Rusiei, argumentând că astfel de operaţiuni sunt necesare pentru a respinge invazia rusă: "„[Ucraina] are dreptul legitim de a face acest lucru în interiorul propriilor granițe, desigur, dar are și dreptul de a proiecta forța dincolo de granițele sale pentru a submina capacitatea Rusiei de a proiecta forța în Ucraina." Declaraţiile sale sunt o disociere de poziţia SUA. Administraţia Biden a reafirmat, marţi, că Statele Unite nu susţin deloc atacurile Ucrainei pe teritoriul Rusiei, în contextul acuzaţiilor Kremlinului după incidentele cu drone produse la Moscova.
• Un mort în Belgorod - O persoană a fost ucisă şi alte câteva au fost rănite în bombardamentul de luni din oraşul Şebekino din regiunea rusă Belgorod, a declarat guvernatorul regiunii. Viaceslav Gladkov a scris, pe canalul său Telegram, că a fost o "zi dificilă" şi că au avut loc "multe bombardamente".
• Pașapoarte rusești pentru ucraineni - Premierul rus Mihail Mişustin anunţă că aproape 1,5 milioane de persoane au primit paşapoarte ruseşti, în regiunile ucrainene anexate în 2022,, Doneţk, Lugansk, Zaporojiie şi Herson.

Alte informații relevante

• Rusia nu va intra în negocieri fără să câştige războiul - Cel mai înalt diplomat al Uniunii Europene, Josep Borrell, nu este "optimist" cu privire la modul în care se va desfăşura conflictul dintre Rusia şi Ucraina în această vară. Borrell crede că Rusia va negocia doar dacă va câştiga războiul. "Nu sunt optimist cu privire la ce se va întâmpla în Ucraina în această vară. Văd o concentrare de trupe de ambele părţi, văd intenţia clară a Rusiei de a câştiga războiul, Rusia nu va intra într-o negociere dacă nu câştigă războiul", a declarat el.
• Georgia critică NATO - Luând cuvântul, marţi, la forumul de securitate GLOBSEC de la Bratislava, președintele georgian Irakli Garibaşvili a declarat că „unul dintre principalele motive" din spatele conflictului din Ucraina „a fost expansiunea NATO (…), dorinţa Ucrainei de a deveni membră a NATO". Amintim că și Georgia aspiră să devină membru al Alianței Nord Atlantice.
• Polonia închide granița transportatorilor din Belarus - Ministrul polonez de Interne, Mariusz Kaminski, a semnat un ordin prin care se interzice intrarea camioanelor în Polonia pe la granița cu Belarus. Restricția se va aplica tuturor camioanelor, tractoarelor cu remorcă, remorcilor și semiremorcilor înregistrate în Belarus sau Rusia începând de la 1 iunie „până la noi ordine", au anunțat polonezii, invocând nevoia de a întări siguranța publică.
• Danemarca investește în armată - Danemarca a anunţat că îşi va tripla cheltuielile militare în următorii zece ani, până la 143 miliarde de coroane (19,2 miliarde de euro), în conformitate cu angajamentul de a atinge ţinta stabilită de NATO.