Ziua 376 a adus noi declarații de război de la Moscova, unde fostul președinte Dmitri Medvedev spune că e timpul ca, împreună cu alte state, să fie „stârpită tumoarea neo-colonialistă”, arătând în special cu degetul spre Franța și Marea Britanie.
În același timp, însă, apar noi informații despre problemele tot mai mari ale armatei ruse. Pe front au fost văzute pentru prima oară de la începutul invaziei tancuri și blindate de acum 60 de ani, scoase de la naftalină după pierderile suferite. În plus, după racolările din închisori, se pare că în anumite regiuni s-a ajuns să fie căutați „soldați” în orfelinate, adolescenții fiind ademeniți cu promisiunea că vor primi case.
Pe front, punctul cel mai fierbinte rămâne Bahmutul, de unde ucrainenii dau semne că au început o retragere tactică, dar limitată la acest moment. Se pare că retragerea din Bahmut a fost și subiect de dispută între președintele Volodimir Zelenski și șeful forțelor armate ucrainene Valeri Zalujnîi. Acesta din urmă ar fi propus de săptămâni bune să fie cedat acest obiectiv, pentru a salva viețile militarilor, care nici ei nu înțeleg de ce sunt încă ținuți în orașul pe care îl numesc „mașina de tocat carne”.
Între timp, Kievul a numărat sute de obiective culturale distruse și milioane de hectare de pădure pârjolite sub bombele rușilor. Și în orașele unde luptele s-au încheiat, cetățenii sunt somați să aducă înapoi armele și muniția primite la începutul războiului. Iar Administrația Zelenski a pornit în război și cu brandul de lux Louis Vuitton, după o reclamă în care casa de modă folosește simbolurile de război ale Rusiei.
Bătălia de la Bahmut
- Retragere tactică limitată - Institutul pentru Studiul Războiului consideră că forțele ucrainene efectuează cel mai probabil o retragere tactică limitată în Bahmut, dar este încă prea devreme pentru a evalua intențiile lor cu privire la o retragere completă din oraș în acest moment.
- Zelenski vs. Zalujni - Ziarul german Bild scrie că strategia pentru Bahmut a aprins disensiuni între Volodimir Zelenski și generalul Valeri Zalujnîi, comandantul șef al forțelor armate ucrainene. Zalujnîi ar fi recomandat de acum câteva săptămâni retragerea. Nici soldații care luptă în Bahmut nu înțeleg de ce mai sunt ținuți acolo: „Băieții noștri se întreabă care e strategia, de ce să sape tranșee când sunt înconjurați de inamic. La început, Bahmut a fost o capcană pentru ruși, acum a devenit o capcană pentru noi”.
- Kievul zice că e consens - Șeful forțelor armate ucrainene Valeri Zalujnîi a spus că el consideră că apărarea Bahmutului trebuie să continue, se arată într-un comunicat postat luni pe site-ul Administrației Prezidențiale, după o întâlnire la care Zelenski a convocat șefii structurilor militare și mai mulți membri ai Guvernului.
- „Mașina de tocat carne” - Publicaţia ucraineană Kyiv Independent a publicat un reportaj din Bahmut, pe baza mărturiilor făcute de mai mulţi soldaţi ucraineni care luptă aici. Militarii citaţi descriu frontul drept o „maşină de tocat carne”, din cauza numărului mare de victime de ambele părţi. „Când mergi pe poziţie nu există nici măcar o şansă de 50/50 că vei ieşi de acolo viu. Şansele sunt mai degrabă de 30/70”.
- Pierderile din Bahmut - Serviciile de informaţii ale NATO estimează că pentru fiecare soldat ucrainean ucis în luptele pentru apărarea oraşului Bahmut, forţele ruseşti au pierdut cel puţin cinci oameni, a declarat luni pentru CNN un oficial militar din cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Oficialul a precizat că raportul de cinci la unu este o estimare fiabilă, bazată pe informaţii.
- Șeful Pentagonului comentează situația - Ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, spune că cedarea Bahmutului nu însemna neapărat că Moscova îşi recapătă elanul: „Cred că are o valoare mai mult simbolică decât una strategică şi operaţională. Căderea Bahmutului nu înseamnă neapărat că ruşii vor schimba cursul acestei lupte”.
Evoluții pe front
- Alarme în toată Ucraina - Sirenele de raid aerian au pornit luni dimineață în toate regiunile din Ucraina, după ce a fost identificat pe cer un MiG-31K.
- Drone doborâte la Kiev - Autoritățile militare de la Kiev au anunțat că rușii au lansat peste noapte mai multe atacuri cu drone, dar au fost doborâte toate, fără victime sau pagube.
- Atac la Kramatorsk - Mai multe bombardamente au vizat orașul Kramatorsk, fiind avariate clădiri rezidențiale și o școală.
- Bombardamente în Rusia - Un sat din regiunea Kursk a rămas fără curent după un bombardament al ucrainenilor, au anunțat autoritățile ruse. În Belgorod, autoritățile au anunțat că au fost doborâte 3 rachete de sistemul de apărare antiaeriană al orașului Novi Oskol, o persoană fiind rănită.
- Ucrainenii, somați să dea armele înapoi - Cetățenii din Dnepropetrovsk au fost somați să predea autorităților în cel mult 10 zile armele și muniția pe care le-au primit la începutul războiului: "Când situația în regiune s-a stabilizat, unii au dat înapoi armele, restul nu. Noi știm cine sunt, nu le vom face încă numele publice. Dar subliniez că începând de azi au 10 zile să le returneze”.
- Rușii au scos rablele pe front - Ministerul britanic al Apărării atrage atenția, în raportul zilnic, că pentru prima oară de la începutul războiului rușii au adus în Ucraina tancuri T-62, vechi de 60 de ani. Raportul amintește că zilele trecute au fost observate tot pentru prima oară pe front și transportoare blindate BTR-50, care au fost dezvoltate la începutul anilor '50 și au intrat în producție în 1954.
- Șoigu în Ucraina - Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, s-a deplasat în Ucraina pentru a inspecta lucrările de reconstrucţie din Donbas. La Mariupol a vizitat un centru medical, unul de urgenţă şi un nou cartier rezidenţial cuprinzând 12 clădiri. I-au fost prezentate de asemenea un raport privind construcţia de şcoli și un altul privind construcţia unui important apeduct. ce ar trebui să lege Donețkul de regiunea rusă Rostov.
- Turn de supraveghere distrus - Armata ucraineană a declarat că a distrus, folosind o dronă kamikaze, un turn de supraveghere din regiunea rusă de frontieră Briansk, aceeaşi în care săptămâna trecută Moscova denunţa o infiltrare a unor „sabotori ucraineni” care ar fi ucis doi civili ruşi şi ar fi rănit un copil.
Ce se întâmplă în Rusia
- Recrutări în orfelinate - Publicația rusă independentă Sota scrie că în regiunea Amur autoritățile îi încurajează pe orfani să lupte în Ucraina, promițându-le că vor avea prioritate să primească locuințe când se întorc. În jur de 3.500 de orfani sunt pe lista de așteptare pentru locuințe sociale. În 2020 și 2021 doar 147 au primit. Unii au așteptat și 9 ani, chiar dacă aveau o decizie judecătorească prin care obținuseră casă.
- Jurnalist condamnat la muncă silnică - Primul jurnalist rus pus sub acuzare pentru că ar fi răspândit „știri false” despre armată a fost condamnat la 8 luni de muncă silnică, cu interzicerea, pe un an, a dreptului de a publica informații pe Internet. Sentința este pentru un articol anti-război publicat pe VKontakte în martie 2022.
- Medvedev vrea război mondial - Dmitri Medvedev a publicat un text amplu pe site-ul partidului Rusia Unită, cu titlul „Împreună cu alte țări putem să batem ultimul cui în sicriul aspirațiilor neo-coloniale ale Vestului”. „A venit timpul pentru o operație la nivel internațional, ca să îndepărtăm tumoarea malignă a trecutului colonial”.
- Atentat dejucat - FSB susține că a dejucat un atentat care-l viza pe oligarhul rus Konstantin Malofeev. În acest sens au publicat imagini în care este îndepărtată o bombă atașată de mașina șefului Tsargrad.
Alte informații relevante
- Kievul, în război cu Vuitton - Administrația de la Kiev a reacționat după ce brandul de lux Louis Vuitton a publicat o reclamă în care erau prezente culorile steagului Rusiei și litera V: „De mai bine de un an rușii ucid ucraineni în Europa folosind Panglica Sfântului Gheorghe și svastica V/Z. O casă de modă de elită, care e axată pe noii îmbogățiți ai Rusiei, decide să se joace cu simbolurile agresiunii. Luxul miroase mai bine atunci când e îmbibat cu sânge, așa-i?”, a scris consilierul lui Zelenski, Mihail Podoliak. Detalii AICI
- Cultură distrusă - Ministerul ucrainean al Culturii a anunțat că 1.322 de elemente de infrastructură culturală au fost afectate de bombardamentele ruse, din care 505 sunt distruse. Cele mai mari distrugeri s-au înregistrat în regiunile Doneţk, Harkov, Kiev, Herson, Nikolaev şi Lugansk.
- Natură devastată - Autoritățile ucrainene estimează că distrugerile cauzate mediului sunt în valoare de 76 de miliarde de dolari. Estimările indică aproape 3 milioane de hectare de pădure avariate, ceea ce reprezintă o treime din suprafața totală din Ucraina: „Rușii, ca niște barbari, au distrus totul, fără să își dea seama că natura nu ține cont de granițe. Sunt resurse naturale care au fost distruse pentru totdeauna”.
- NATO păzește granița cu Rusia - Aproximativ 300 de membri ai Forțelor aeriene din Marea Britanie (RAF) vor fi trimiși în Estonia pentru a participa, în premieră, la operațiuni de poliție aeriană NATO, împreună cu avioane din Germania, a anunțat secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace: „Personalul nostru RAF din Estonia își asumă un rol vital, asigurând securitatea cerului european și consolidând prezența NATO în Europa de Est. Operațiunile comune de acest tip demonstrează puterea și unitatea alianței NATO și hotărârea noastră comună de a menține pacea și securitatea în întreaga regiune".
- Nou şef la Parchetul anticorupţie - Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, a anunţat, luni, numirea unui nou director al Parchetului anticorupţie, Semen Krivonos, în cadrul eforturilor de îndeplinire a criteriilor pentru lansarea în mod oficial a negocierilor pentru admiterea ţării în Uniunea Europeană.