Multe companii occidentale au anunțat că se retrag din Rusia, în condițiile în care Putin refuză să oprească războiul declanșat în Ucraina. Dar oare s-au retras, într-adevăr? E o întrebare simplă și clară. Răspunsul este, însă, ceva mai complicat, iar căutarea lui a reușit să învrăjbească economiști de pe două continente.
Situația economică din Rusia este tulbure, scrie Politico. Și nu e așa de ieri, de azi sau de la începutul războiului cu Ucraina.
Jurnalistul Douglas Busnive își amintește că – pe vremea când lucra în Rusia - a identificat o rețea prin care se sifonau bani publici de la Căi Ferate, printr-o serie de licitații trucate.
A găsit adresa companiei despre care avea indicii că ar sifona banii. Era o firmă de apartament. Când a sunat la ușă, i-a răspuns un bărbat îmbrăcat doar în pantaloni scurți, care nu arăta deloc a om îmbogățit peste măsură din bani publici.
Și nici nu era. Bărbatul a povestit că – într-adevăr – pe numele său a fost înființată o companie fantomă. Dar că el e doar șoferul celui care sifona banii publici. Și s-a declarat mirat că a durat atât de mult până să sesizeze cineva situația și să vină să pună întrebări.
Acest tip de afaceri subterane există de multă vreme în economia Rusiei.
Așa că încercarea de a verifica activitatea unor companii în Rusia - unde economia e mult mai tulbure decât în orice rai al offshore-urilor – pare sortită eșecului.
În Rusia – scrie Politico – activitatea companiilor este ascunsă de o grămadă de minciuni, acte false și (în aparență, cel puțin) greșeli birocratice.
În consecință, ceea ce spune o companie că face în Rusia s-ar putea să nu aibă decât o foarte mică legătură cu realitatea.
Două echipe de economiști vor să afle adevărul: câte companii au părăsit Rusia?
Două echipe de economiști de la universități din Europa și Statele Unite au încercat să afle câte companii s-au retras, de fapt, din economia Rusiei în ultimul an, de la debutul invaziei militare a Ucrainei.
Una dintre echipe este de la Universitatea Yale din Connecticut, Statele Unite. Acolo, o echipă condusă de Jeffrey A. Sonnenfeld a estimat că în Rusia a avut loc un adevărat exod al companiilor străine, după invazia Ucrainei.
De fapt, încă de la jumătatea lui martie 2022 – adică la mai puțin de o lună de la debutul invaziei - Sonnenfeld a dat publicității o listă cu 300 de companii care au declarat că se retrag din Rusia. A făcut-o și pentru a pune presiune pe alte firme să plece.
„Erau atât de mulți directori care și-au dorit ca lumea să-i vadă luând decizia corectă. S-au reunit patriotismul, valori personale, grija sinceră pentru pacea mondială și interesul pentru propriile afaceri, așa cum rar se întâmplă”, a declarat Sonnenfeld.
Acțiunile sale au avut efect. Așa că a ajuns al 6-lea pe lista creatorilor de politici publice și a reprezentanților mediului academic din SUA cărora le este interzis accesul în Rusia. Prima pe listă e Jill Biden (actuala Primă Doamnă a Statelor Unite). Dar Sonnenfeld – deși e abia pe locul 6 – e mai indezirabil, în ochii Moscovei, decât Mitch McConnell, liderul minorității republicane din Senat și un politician influent în SUA.
Pe fondul anunțurilor de retragere din Rusia pe care multe alte companii le-au făcut de la jumătatea lui martie 2022 și până astăzi, am putea crede că multe produse – în special unele de lux – nu se mai vând deja acolo.
Doar că o altă echipă de economiști de la Universitatea elvețiană St. Gallen a concluzionat că, de fapt, doar 120 de companii s-au retras din economia Rusiei.
Potrivit Politico, americanii de la Yale au reacționat violent la concluziile elvețienilor și au acuzat că aceștia merg pe narativul Moscovei și al lui Putin, care susține că, de fapt, în economia Rusiei totul se desfășoară normal.
Au comparat mere cu pere
De fapt – consideră jurnaliștii de la Politico – cele două echipe n-au cum să ajungă la rezultate similare din cauză că au comparat mere cu pere.
Mai exact, echipa americană condusă de Sonnenfeld a lucrat cu Kiev School of Economics și a urmărit raportările periodice ale companiilor și presa, iar, acolo unde au avut posibilitatea, au și confirmat informațiile culese din surse terțe.
Potrivit datelor colectate de ucraineni și publicate pe Leave Russia, numărul companiilor care se retrag din Rusia e de peste 3.000. Dar numărul celor care și-au și încheiat retragerea este de circa 200.
Pe listă sunt firme care au făcut afaceri în Rusia, indiferent dacă au avut sau n-au avut subsidiare în această țară.
Echipa elvețiană – condusă de economiștii Simon Evenett and Niccolò Pisani - a ales o abordare mult mai complexă. Și a încercat să afle dacă firmele care anunță că se retrag din Rusia au renunțat, într-adevăr, la acțiunile din companiile pe care le dețineau în această țară, dacă au închis magazine, fabrici și subsidiare.
Echipa elvețiană a analizat doar firmele care provin din Uniunea Europeană și celelalte state din grupul G7 (mai exact Canada, Japonia, Regatul Unit și SUA)
Nu conta dacă firmele, în sine, mai aveau activitate în Rusia. Ci dacă oamenii de afaceri din statele UE și celelalte membre G7 mai aveau control asupra lor.
Pare că acești economiști au acoperit o arie vastă de proveniența a firmelor străine din Rusia. Dar nu este așa. În realitate, din statele analizate de elvețieni provin mai puțin de jumătate dintre companiile străine care au subsidiare în Rusia.
Elvețienii și-au cules datele analizate dintr-o bază numită ORBIS, care conține informații de business despre circa 400 de milioane de companii din lumea întreagă.
Și au descoperit că – în realitate – doar 120 de companii străine și-au încheiat afacerile în Rusia.
Companiile străine și-au închis magazinele, dar produsele lor sunt încă la raft
Ikea, spre exemplu, se numără printre companiile care a părăsit Rusia, potrivit americanilor de la Yale.
Motivul: și-a închis magazinele și a concediat peste 10.000 de oameni.
Dar produsele Ikea încă pot fi cumpărate online în Rusia. Iar reducerea afacerii este „în plin proces”, susține chiar producătorul de mobilă.
Așa că, potrivit elvețienilor, Ikea nu se află pe lista firmelor despre care se poate spune că au părăsit Rusia.
În situații similare se află și alte companii mari din străinătate.
Politico scrie că o simplă plimbare prin centrul Moscovei e suficientă ca să găsești tot soiul de produse ale firmelor care au anunțat că se retrag din Rusia: ceasuri Swatch, produse Dr. Otker, bere Heineken, telefoane și televizoare Samsung de ultimă generație etc.
Swatch, spre exemplu, a declarat că ceasurile sunt fie din colecții mai vechi (aduse în Rusia înainte de război), fie provin „de la un retailer asupra căruia compania nu are niciun control”.
La fel, Dr. Otker a declarat că „măsura în care traderii individuali încă vând din propriile stocuri produsele noastre (în Rusia – n.red.) nu ne este cunoscută”.
Jägermeister a transmis că, „din păcate, nu putem împiedica terțe părți să cumpere produsele noastre și să le vândă în Rusia fără acordul nostru”.
Samsung a anunțat că și-a suspendat vânzările în Rusia, dar continuă „să monitorizeze activ această situație complexă pentru a decide ce pași urmează”.
Mai există și companii cum e Yandex – care a avut și în România afacerea de ride-sharing numită Yango – care are acționariat rusesc și afaceri în Rusia, dar și în alte 7 state, printre care Elveția, Israel, Statele Unite și China. Și Yandex vrea să-și vândă afacerile din Rusia și așteaptă aprobarea lui Putin pentru asta. Poate fi și ea inclusă pe lista firmelor care pleacă din Rusia?
Concluziile finale similare: numărul firmelor care au părăsit Rusia e mic
Una peste alta, în ciuda controverselor, atât economiștii americani, cât și cei elvețieni au concluzionat că numărul firmelor care au rupt orice legătură cu Rusia este, în realitate, destul de redus.
Mai exact, numărul de companii care s-au retras total din Rusia nu e atât de diferit nici în cercetările americanilor și ucrainenilor (care spun că e vorba de circa 200 de firme), nici în cele ale elvețienilor (care susțin că ar fi circa 120).
Iar retragerea celorlalte sute de firme care doar au anunțat sau au făcut pași pentru asta din Rusia riscă să mai dureze. Cât anume, nimeni n-ar putea spunea.