În ziua 1711 de război, Germania a anunțat o nouă reuniune a „Coaliției de Voință”, la Berlin, pentru coordonarea sprijinului militar și financiar acordat Ucrainei. Cancelarul Friedrich Merz a promis că țara sa nu va reduce ajutorul pentru Kiev și a insistat că o capitulare a Ucrainei nu poate fi acceptată.
Între timp, Statele Unite au aprobat vânzarea a 500 de rachete interceptoare Patriot, în valoare de 2,1 miliarde de dolari. Vestea bună pentru Kiev vine însă cu o problemă uriașă: livrările ar putea începe abia după 2030. Volodimir Zelenski le cere aliaților să trimită rachete din propriile stocuri, pentru că Ucraina are nevoie de ele acum, înaintea iernii.
Pe teritoriul Rusiei, dronele ucrainene au lovit o nouă rafinărie. Un incendiu puternic a izbucnit la complexul Bashneft-Novoil din Ufa, la aproximativ 1.400 de kilometri de granița ucraineană. Există informații că ar fi fost vizată și o a doua rafinărie. Moscova susține că a doborât 433 de drone în 19 regiuni.
Tot în Rusia, o pană extinsă de curent a afectat Kaliningradul și mai multe localități din regiune. Autoritățile au invocat o defecțiune la o centrală electrică, fără să existe dovezi că incidentul ar avea legătură cu atacurile ucrainene.
Rusia a continuat bombardamentele asupra orașelor ucrainene. La Kiev, trei drone au lovit o instalație de infrastructură critică, lăsând cartiere întregi fără apă și electricitate. Atacul a venit cu doar câteva zile înainte de pornirea încălzirii centralizate în blocurile capitalei. La Harkov, două atacuri cu drone rapide au provocat șapte răniți și au avariat locuințe și un centru comercial.
Pe frontul din Huliaipole, armata ucraineană susține că Rusia trimite în luptă mercenari recrutați din Africa și Asia, unii atrași prin promisiuni false de locuri de muncă.
O veste importantă vine din Oleșkî, oraș ocupat de ruși în regiunea Herson. Civilii evacuați printr-un coridor umanitar, după un armistițiu local obținut cu implicarea Melaniei Trump, sunt așteptați să ajungă pe teritoriul controlat de Ucraina.
Pe plan diplomatic, Serghei Lavrov nu a dat niciun semn de flexibilitate la reuniunea G20 din Atlanta, potrivit șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Tensiunile au dus inclusiv la anularea fotografiei oficiale de grup, după ce mai mulți reprezentanți europeni au refuzat să apară alături de ministrul rus.
În schimb, Canada a anunțat o contribuție inițială de 500 de milioane de euro la împrumutul european destinat Ucrainei.
Ajutor pentru Ucraina, dar nu chiar acum
- Merz convoacă aliații la Berlin - Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că Germania va găzdui, la jumătatea lunii noiembrie, o reuniune a „Coaliției de Voință”, pentru coordonarea ajutorului militar și financiar destinat Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, anunțul a fost făcut la finalul turneului asiatic al cancelarului, care a vizitat Singapore, Japonia și Coreea de Sud. Merz a dat asigurări că Berlinul nu intenționează să reducă sprijinul militar, financiar sau umanitar pentru Kiev. Prioritățile reuniunii vor fi continuitatea livrărilor de armament și consolidarea apărării antiaeriene ucrainene. Cancelarul a reiterat și că o capitulare a Ucrainei este inacceptabilă, deoarece ar pune în pericol securitatea întregii Europe.
- 500 de rachete Patriot, dar după 2030 - Statele Unite au aprobat vânzarea către Ucraina a 500 de rachete interceptoare Patriot PAC-3, în valoare de aproximativ 2,1 miliarde de dolari. Problema este termenul de livrare: potrivit Reuters, rachetele urmează să fie fabricate și ar putea ajunge abia după 2030. Volodimir Zelenski a salutat decizia Washingtonului, dar a cerut ca Ucraina să primească imediat interceptoare din stocurile existente ale aliaților. Acestea ar urma să fie înlocuite ulterior cu rachetele nou fabricate. Kievul solicită 100 de interceptoare pe lună pentru această iarnă, când Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice. Zelenski spune că numai în ultimele două săptămâni au fost lovite de peste 30 de ori instalații esențiale ale rețelei electrice.
- Canada contribuie la împrumutul UE - Canada va contribui inițial cu 500 de milioane de euro la mecanismul european de împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei pentru perioada 2026–2027. Anunțul a fost făcut de premierul Mark Carney, la summitul Canada–UE de la Montreal, potrivit Kyiv Independent. Fondurile vor putea fi folosite inclusiv pentru achiziționarea de echipamente militare de la producători canadieni. Uniunea Europeană pregătește a doua tranșă, de 45 de miliarde de euro, pentru anul viitor. Din aceasta, până la 13,3 miliarde vor susține bugetul ucrainean, iar 31,7 miliarde vor finanța industria de apărare. Kievul estimează că va avea nevoie de încă aproximativ 70 de miliarde de euro în 2027, peste finanțarea deja prevăzută.
Loviturile Ucrainei
- Rafinărie în flăcări la Ufa - Drone ucrainene au lovit în noaptea de vineri spre sâmbătă rafinăria Bashneft-Novoil din orașul rus Ufa, la aproximativ 1.400 de kilometri de granița cu Ucraina. Un incendiu puternic a izbucnit în complexul industrial, iar imaginile analizate de grupul independent ASTRA indică posibila avariere a unei instalații esențiale pentru producerea benzinei. Potrivit Kyiv Post, ar fi fost vizată și rafinăria învecinată Bashneft-UNPZ, însă informația nu este confirmată independent. Cele trei rafinării din Ufa au împreună o capacitate de procesare de aproximativ 23,5 milioane de tone de petrol anual. Aeroportul local a suspendat temporar zborurile, iar Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 433 de drone în 19 regiuni.
- Kaliningrad, lovit de o pană de curent - O pană extinsă de electricitate a afectat în noaptea de vineri spre sâmbătă orașul Kaliningrad și mai multe localități din regiunea rusă cu același nume. Locuitorii au semnalat și probleme cu internetul mobil. Potrivit Kyiv Independent, autoritățile regionale au pus întreruperea pe seama activării unui sistem de protecție de urgență la centrala Kaliningrad CHP-2, care a dus la oprirea unor echipamente. Cauza nu a putut fi verificată independent. În paralel, alerte de drone și restricții de zbor au fost raportate în mai multe regiuni rusești, inclusiv Bașkortostan și Perm. Nu există deocamdată dovezi că pana de curent din Kaliningrad ar avea legătură cu atacurile ucrainene.
Atacurile Rusiei
- Kievul, lăsat fără apă și curent - Mai multe cartiere din Kiev au rămas fără apă și electricitate după ce trei drone rusești au lovit vineri seară aceeași instalație de infrastructură critică. Potrivit Kyiv Post, primarul Vitali Kliciko a anunțat că întreaga parte stângă a capitalei și alte trei districte de pe malul drept au rămas fără apă curentă. În alte zone, presiunea apei a scăzut, iar compania energetică DTEK a raportat întreruperi de electricitate în patru districte. A fost avariată și o clădire rezidențială cu 14 etaje.
- Drone rapide lovesc Harkovul - Cel puțin trei persoane au fost rănite vineri seară într-un atac rusesc cu o dronă Shahed cu propulsie reactivă asupra orașului Harkov, din nord-estul Ucrainei. Dona a lovit districtul Osnovianskîi, unde a provocat un incendiu și a avariat zece clădiri rezidențiale. Cu câteva ore înainte, o altă dronă de tip Geran-3 lovise acoperișul centrului comercial Dafi, provocând un incendiu și rănind patru persoane.
Situația pe front
- Mercenari din Africa și Asia, trimiși la atac - Armata rusă folosește mercenari recrutați din țări africane și asiatice în atacurile din sectorul Huliaipole, în sud-estul Ucrainei. Potrivit Ukrinform, Corpul 7 de Asalt Aerian ucrainean susține că aproximativ 900 de militari ruși au fost uciși sau răniți în ultima săptămână în acest sector, cel mai ridicat bilanț raportat în ultimele două luni. Forțele ruse continuă să atace în grupuri mici, de unu până la cinci soldați. Militarii ucraineni afirmă că unii străini sunt atrași prin promisiuni de locuri de muncă civile, apoi li se confiscă documentele și telefoanele și sunt trimiși pe front.
Alte informații relevante
- Evacuații din Oleșkî se întorc acasă - Civilii evacuați din orașul Oleșkî, aflat sub ocupație rusă în regiunea Herson, urmează să ajungă sâmbătă pe teritoriul controlat de Ucraina. Potrivit Ukrinform, liderul grupului parlamentar al partidului prezidențial, David Arahamia, a anunțat că ultimul dintre cele patru avioane care transportă evacuații a aterizat la Gomel, în Belarus. De acolo, civilii și delegația ucraineană își vor continua călătoria cu autobuzele. Operațiunea a fost posibilă după un acord de încetare temporară a focului, limitat la Oleșkî. Armistițiul local a permis transportul ajutoarelor umanitare și organizarea unui coridor sigur pentru evacuarea locuitorilor.
- Rachete ucrainene fără Starlink - Producătorul ucrainean de armament Fire Point susține că a dezvoltat soluții care permit efectuarea atacurilor la mare distanță fără conexiune prin satelit de la SpaceX. Directoarea companiei, Irina Tereh, a declarat pentru Reuters că sistemele sunt concepute să își finalizeze misiunile chiar și atunci când pierd legătura externă. Totuși, fără acces la Starlink deasupra Rusiei, capacitatea de atac ar reprezenta doar 15–20% din potențialul maxim. Compania dezvoltă și rachete balistice proprii. FP-7, cu o rază de aproximativ 300 de kilometri, a fost deja utilizată în luptă, potrivit Kievului. O versiune mai puternică, FP-9, cu o rază de 800 de kilometri, ar putea deveni operațională până la sfârșitul anului. Fire Point speră să folosească aceste arme inclusiv împotriva lansatoarelor rusești Iskander.
- Lavrov nu cedează la G20 - Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu a dat niciun semn că Moscova ar fi dispusă să își flexibilizeze poziția privind războiul din Ucraina, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pentru AFP. La reuniunea G20 de la Atlanta, Lavrov a susținut pozițiile Kremlinului, iar un diplomat european i-a descris intervenția drept provocatoare. Oficialul rus a afirmat că a avut o scurtă discuție cu secretarul de stat american Marco Rubio, fără ca întâlnirea să fie confirmată de Washington.
- Trump respinge noi sancțiuni - Donald Trump a criticat vineri solicitările de impunere a unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, susținând că acestea ar fi putut împiedica eliberarea unui cetățean american deținut de Moscova. Potrivit Kyiv Post, președintele SUA a invocat cazul lui Stephen Hubbard, în vârstă de 74 de ani, eliberat pe 21 octombrie după discuțiile purtate la Sankt Petersburg de emisarul american Steve Witkoff. Hubbard fusese capturat în Ucraina în aprilie 2022 și condamnat de autoritățile ruse pentru presupuse activități de mercenariat. Trump a susținut că presiunile economice ar fi complicat negocierile pentru eliberarea acestuia. Casa Albă a precizat că americanul a fost pus în libertate fără un schimb de prizonieri.
- Armistițiu cerut în Marea Neagră - Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a cerut un armistițiu rapid în Marea Neagră, care să permită transportul în siguranță al cerealelor din Ucraina și Rusia. Declarația a fost făcută la reuniunea G20 din Atlanta, potrivit Reuters, pe fondul atacurilor recente asupra navelor comerciale, inclusiv în apropierea coastelor României și Bulgariei. Sikorski a subliniat că Ucraina trebuie să participe la orice negociere privind încheierea războiului și că Europa are propriile atuuri pe care trebuie să le folosească. El a cerut și ca Rusia să nu primească din nou acces la piața energetică europeană înaintea unei încheieri echitabile a conflictului.
