Ziua 1185 Moscova, sub asediul dronelor. Explozii la Cernăuți și Odesa. Schimb major de prizonieri. Rusia va prezenta Ucrainei condițiile pentru pace

În ziua 1185 de război, Ucraina își intensifică atacurile cu drone asupra teritoriului rus.

Este afectată infrastructura, iar traficul aerian este blocat, pentru a treia zi consecutiv pe aeroporturile din zona Moscovei.

Rusia susține că a doborât 112 drone azi-noapte, dintre care 24 în zona Moscovei.

În acest timp, Rusia răspunde prin atacuri la Cernăuți și Odesa, precum și prin măsuri defensive și retorici agresive precum crearea unei „zone-tampon”.

Însă s-a obținut și o "victorie". A avut loc un important schimb de prizonieri între cele două țări.

Totodată, criza economică internă obligă Moscova să reducă masiv bugetele pentru industrii strategice, semn al presiunii multiple exercitate de război și de sancțiuni.

În plan diplomatic, Rusia urmează să transmită Ucrainei un document în care îşi va prezenta condiţiile pentru a pune capăt războiului. Kievul pregăteşte, la rândul său, un document de acelaşi tip, aşa cum a convenit cu Rusia în negocieri directe, la jumătatea lui mai, la Istanbul.

G7 menține presiunea pe Rusia și promite sprijin pe termen lung pentru reconstrucția Ucrainei.

Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov, în schimb, a declarat că Moscova nu va permite ca vorbitorii de limbă rusă din Ucraina să rămână sub conducerea a ceea ce el a calificat drept o "juntă" condusă de președintele Volodimir Zelenski

În acest context, lideri ucraineni precum Valeri Zalujnîi, fost comandant al armatei ucrainene și actual ambasador la Londra, exprimă o viziune realistă asupra limitelor militare ale țării și necesitatea unei soluții tehnologice și diplomatice.

Iar ministerul finlandez al Apărării acuză două avioane ruse de încălcarea spaţiului aerian.

• Ziua 1184. Val de drone peste Moscova. Ofițeri ceceni uciși la Herson. Rusia pune o condiție: întâi alegeri în Ucraina, apoi pacea

Situația pe front

• Explozii în regiunea Cernăuți - Vineri dimineață, locuitorii regiunii Cernăuți au raportat mai multe explozii, prima fiind semnalată la ora 4:26, potrivit presei locale și canalelor de Telegram. Alte explozii au fost auzite la scurt timp, în jurul orei 4:39. Autoritățile au emis o alertă de raid aerian, din cauza unei amenințări generate de drone rusești. Resturi de dronă au provocat un incendiu într-o gară din zonă, însă flăcările au fost stinse rapid și nu au fost raportate victime. Regiunea, situată în vestul Ucrainei, a fost până acum relativ ferită de atacuri directe, însă acest nou incident indică o extindere a razei de acțiune a dronelor rusești.

• Atac la Odesa - Cel puțin o persoană a fost ucisă vineri în orașul ucrainean Odesa într-un atac rusesc cu două rachete balistice împotriva infrastructurii portuare, care a făcut de asemenea opt răniți, dintre care patru grav, potrivit șefului administrației militare a regiunii omonime, Oleg Kiper, citat de EFE. Kiper a indicat că atacul a avut loc la scurt timp după ora locală 16:00 (13:00 GMT), iar persoane ucisă e un angajat al portului Odesa. Potrivit agenției de presă ucrainene Unian, acesta este al doilea atac din cursul zilei de vineri asupra Odesei, după cel din cursul dimineții, când Rusia a lansat modele noi de drone kamikaze împotriva acestui oraș-port.

• Avans rusesc în Donețk - Grupul ucrainean de analiză militară DeepState a anunțat că trupele ruse au înregistrat progrese în apropierea localităților Iablunivka și Nadiivka, în regiunea Donețk. Informația a fost confirmată parțial de Ministerul britanic al Apărării, care a vorbit despre succese tactice minore ale Rusiei în această zonă, în special în jurul orașului Kostiantînivka. Deși nu sunt cuceriri majore, aceste mișcări sugerează o presiune constantă a forțelor ruse pe frontul de est și o posibilă intenție de a înconjura sau slăbi pozițiile ucrainene prin avansuri lente, dar susținute.

• Bombă ghidată lovește Kupiansk, doi civili grav răniți - Orașul Kupiansk din regiunea Harkov a fost ținta unui atac aerian rusesc cu bombă ghidată, soldat cu rănirea gravă a doi civili. Potrivit guvernatorului regional Oleh Sîniehubov, atacul a avut loc în jurul orei 9:20, iar victimele sunt doi bărbați, angajați ai unei companii de utilități locale. Amândoi au fost transportați la spital în stare gravă. Atacul subliniază vulnerabilitatea continuă a localităților din apropierea liniei frontului și folosirea de către Rusia a armelor de precizie pentru a lovi infrastructura civilă.

Ce se întâmplă în Rusia

• Atacurile cu drone paralizează traficul aerian din Moscova - Timp de trei nopți consecutive, dronele ucrainene au vizat intens teritoriul Rusiei, determinând închiderea temporară a aeroporturilor Vnukovo, Domodedovo și Jukovski din Moscova. Primarul orașului a anunțat că sistemele de apărare au doborât nouă drone în timpul nopții trecute. Autoritățile ruse susțin că au interceptat 485 de drone în total între 20 și 22 mai. Obiectivul aparent al Ucrainei este perturbarea traficului aerian: din ianuarie, peste 200 de închideri temporare ale aeroporturilor au fost raportate.

• Bugetele Rusiei, decimate de prăbușirea veniturilor din petrol - Guvernul rus a anunțat tăieri majore de fonduri în sectoare strategice precum aviația, auto, tehnologie și robotică, ca răspuns la scăderea severă a prețurilor petrolului, ajunse sub 50 dolari/baril - cu 40% sub estimările bugetare. Programul de aviație, destinat înlocuirii aeronavelor occidentale, pierde 22% din buget. Industria auto și cea a tehnologiilor înalte vor suferi reduceri de 35, respectiv 46 de miliarde de ruble. Aceste măsuri reflectă presiunile create de sancțiuni și cheltuielile militare în creștere.

• Uzină rusă, ținta unui nou atac ucrainean - Drone ucrainene au atacat zona industrială a orașului Ieleî, din regiunea Lipeţk, provocând un incendiu. Ținta a fost fabrica Energia, cel mai mare producător rus de surse de energie chimică, aflată sub sancțiuni SUA și UE. Opt persoane au fost rănite după ce resturi ale dronelor au căzut pe o clădire rezidențială. Rusia susține că a doborât 112 drone în noaptea de 23 mai, dintre care 24 în zona Moscovei. Ucraina își intensifică astfel atacurile asupra infrastructurii industriale ruse.

Alte informații relevante

• Avioane rusești au intrat în spațiul aerian al Finlandei - Două avioane militare ruse au încălcat spaţiul aerian finlandez vineri, acuză într-un comunicat Ministerul finlandez al Apărării, relatează Reuters. Incidentul a avut loc în largul coastei Porvoo (sud), precizează ministerul. ”Luăm în serioas această presupusă încălcare teritorială, iar o anchetă este în curs”, anunţă într-un comunicat ministrul finlandez al Apărării Antti Hakkanen. Grănicerii finlandezi anchetează incidentul şi urmează să ofere informaţii suplimentare, anunţă el. Incidentul survine în contextul unei creşteri a tensiunilor între cele două ţări, după ce imagini satelitare au dezvăluit mişcări militare ruse la frontiera finlandeză. Rusia şi-a consolidat bazele de la frontiera finlandeză, potrivit acestor imagini satelitare recente, confirmate de către oficiali militari. Ele surprind activităţi susţinute de construcţie într-o bază de elicoptere, nefolosită anterior şi invadată de vegetaţie. Finlanda, care a aderat la NATO după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, are o frontieră de 1.340 de kilometri lungime cu Rusia, cea mai lungă frontieră a NATO cu Rusia.

• Rusia acuză, dar discută despre pace - Rusia a acuzat vineri Ucraina de lansarea unui val masiv de atacuri cu drone împotriva unor ținte pe care le-a calificat drept 'non-militare' din Moscova și din alte regiuni ale Federației Ruse în ultimele trei zile, promițând represalii, dar susține totodată că este în continuare hotărâtă să poarte discuții de pace, relatează Reuters. În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat vineri seara că Rusia va fi pregătită să transmită Ucrainei un proiect de document care să contureze condițiile pentru un acord de pace pe termen lung odată ce schimbul actual de prizonieri va fi finalizat.

• G7 menține presiunea pe Rusia - Liderii G7 au anunțat menținerea înghețării activelor rusești până la încheierea războiului și compensarea daunelor provocate Ucrainei. Într-o declarație comună, aceștia condamnă războiul „brutal” al Rusiei și reafirmă sprijinul ferm pentru suveranitatea Ucrainei. G7 va explora noi sancțiuni dacă nu se ajunge la un armistițiu și va susține financiar reconstrucția Ucrainei, estimată la 524 de miliarde dolari în următorul deceniu. Activele înghețate vor servi inclusiv la garantarea unui împrumut de 50 miliarde dolari pentru Kiev.

• Putin anunță o zonă-tampon la granița cu Ucraina - Vladimir Putin a anunțat oficial crearea unei „zone-tampon” la granița cu Ucraina, invocând atacuri cu drone, sabotaje și violențe împotriva civililor în regiunile ruse Kursk, Belgorod și Briansk. Liderul de la Kremlin nu a oferit detalii despre amplasarea sau dimensiunea acestei zone. Ideea unei zone de protecție nu este nouă – în urmă cu un an, Moscova susținea că ofensiva din Harkov urmărea același scop. Decizia vine pe fondul stagnării negocierilor cu Kievul.

• Ucraina respinge zona-tampon: să fie pe teritoriul Rusiei - Ministerul de Externe ucrainean a criticat ferm declarațiile lui Putin privind crearea unei „zone-tampon”, afirmând că Rusia este singura piedică reală în calea păcii. Purtătorul de cuvânt Heorhii Tîkhîi a subliniat că astfel de afirmații arată clar cine provoacă războiul și cine trebuie presat internațional pentru a accepta un armistițiu. „Dacă trebuie o zonă-tampon, atunci să fie în Rusia”, a concluzionat oficialul, justificând operațiunile recente ale Kievului pe teritoriul rus.

• Zalujnîi: Ucraina nu-și mai poate recâștiga granițele din 1991 - Valeri Zalujnîi, fost comandant al armatei ucrainene și actual ambasador la Londra, a declarat că revenirea la granițele din 1991 sau chiar 2022 este nerealistă. El consideră că Rusia are încă forțele necesare pentru a ataca și că Ucraina trebuie să mizeze pe tehnologie avansată, nu pe miracole. Într-un context economic fragil, războiul se transformă într-o luptă de supraviețuire. Deși popular, Zalujni a fost înlocuit după divergențe cu Zelenski. Între timp, Ucraina a acceptat inițierea unor negocieri directe cu Rusia, condiționate de un armistițiu de 30 de zile.

• „Schimb major de prizonieri” - Președintele american Donald Trump anunță că tocmai a fost realizat un important schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. „Un schimb major de prizonieri tocmai a fost finalizat între Rusia şi Ucraina. Va intra în vigoare în scurt timp. Felicitări ambelor părţi pentru această negociere. Ar putea duce oare la ceva măreţ???”, a scris Trump pe reţeaua sa de socializare Truth Social. Surse oficiale au declarat, joi, că Rusia şi Ucraina au făcut schimb de liste cu numele şi datele a 1.000 de prizonieri de război din fiecare ţară, în vederea pregătirii celui mai mare schimb de prizonieri de la începutul războiului. Schimbul vine în urma unui acord încheiat la începutul acestei luni la Istanbul, în Turcia, în timpul primelor discuţii directe dintre Rusia şi Ucraina în mai bine de trei ani.

• Kievul și Moscova confirmă schimbul - Volodimir Zelenski a declarat vineri ca Ucraina a recuperat 390 de persoane din captivitatea rusă, în prima etapă a unui schimb după formula 1.000 pentru 1.000 convenită cu Rusia în urmă cu o săptămână la Istanbul, potrivit Reuters și EFE. Zelenski a spus că se așteaptă ca acest schimb să continue sâmbătă și duminică. De partea rusă, Moscova a anunțat că a recuperat 270 dintre soldații săi și 120 de civili, inclusiv 'locuitori din regiunea Kursk capturați de forțele armate ucrainene' în timpul ofensivei lor din vara anului 2024. Anterior, autoritățile ucrainene au indicat că printre prizonierii recuperați prin acest schimb figurează pușcași marini, soldați din forțele aeropurtate și din apărarea teritorială, precum și din garda națională și poliția de frontieră.

• Rusia își va prezenta condițiile - Rusia urmează să transmită Ucrainei un document în care îşi prezintă condiţiile pentru a pune capăt războiului după încheierea unui schimb-record de prizonieri cu Kievul, duminică, anunţă vineri ministrul rus de externe Serghei Lavrov, relatează AFP. "Imediat ce se va termina schimbul de prizonieri, vom fi pregătiţi să transmitem părţii ucrainene proiectul unui document pe care partea rusă este pe cale să-l finalizeze", anunţă Serghei Lavrov, citat de Ministerul rus de Externe. Potrivit lui Serghei Lavrov, acest "proiect de document expune condiţiile unui acord durabil, global şi pe termen lung privind rezolvarea" Războiului din Ucraina. Ucraina pregăteşte, la rândul său, un document de acelaşi tip, aşa cum a convenit cu Rusia în negocieri directe, la jumătatea lui mai, la Istanbul, primele negocieri directe din primăvara lui 2022.

• Firmă germană furnizează tehnologie Rusiei prin Slovenia - O anchetă realizată de Politico dezvăluie că firma germană Kontron a ocolit sancțiunile UE și a exportat tehnologie către Rusia prin filiala sa din Slovenia. Între iulie și noiembrie 2023, Kontron a livrat echipamente în valoare de peste 3,5 milioane euro către Iskra Technologies, o subsidiară rusă, în ciuda sancțiunilor din iunie 2023. Produsele exportate, precum sistemul SI3000, sunt de uz dual și pot intercepta comunicații. Compania susține că livrările au fost efectuate pe baza unor permise valide emise de autoritățile slovene și că toate exporturile noi au fost suspendate. Totuși, Kontron rămâne activă în Rusia prin intermediul Iskra, aflată acum pe lista de sancțiuni.

• Orbán justifică legea împotriva ONG-urilor prin „spionaj ucrainean” - Premierul ungar Viktor Orbán a declarat că adoptarea unei legi controversate, care restrânge activitatea ONG-urilor, vine ca răspuns la presupuse acțiuni de spionaj din partea Ucrainei. Potrivit site-ului Index, Orbán a acuzat Kievul de activități intense de spionaj și a afirmat că măsurile legislative sunt în interesul național. El a mai spus că și Opoziția ar fi de acord că actorii implicați în probleme socio-politice nu ar trebui să primească finanțări externe. Premierul a negat orice implicare a Budapestei în scandalul spionilor maghiari arestați în Ucraina și a acuzat rețele pro-ucrainene de propagandă că operează în Ungaria.

• Director al industriei de apărare ruse, atacat cu ciocanul - Andrei Kondratîev, director adjunct și proiectant-șef la Kurganpribor, o firmă sancționată din complexul militar-industrial rus, a fost atacat cu un ciocan, joi, la intrarea în locuința sa din orașul Kurgan. Potrivit canalului rusesc Baza, apropiat de serviciile de securitate, el a suferit răni grave la cap și a fost internat. Deși motivul exact al atacului este necunoscut, anchetatorii îl leagă de activitatea profesională a victimei. Kurganpribor produce componente pentru rachete și bombe și este sub sancțiuni impuse de SUA și UE. Ucraina nu a revendicat incidentul, iar informațiile nu au fost verificate independent.

• Lavrov vorbește despre "junta" lui Zelenski - Ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a declarat că Moscova nu va permite ca vorbitorii de limbă rusă din Ucraina să rămână sub conducerea a ceea ce el a calificat drept o "juntă" condusă de președintele Volodimir Zelenski. Potrivit lui Lavrov, ar fi o "crimă" ca Rusia să permită să se întâmple acest lucru. El a adăugat că modalitatea cea mai simplă de a soluționa conflictul ar fi ca comunitatea internațională să ceară Ucrainei să anuleze legile care-i discriminează pe vorbitorii de limbă rusă. În același timp, Lavrov a exprimat îndoieli cu privire la alegerea Vaticanului ca loc potențial pentru o a doua întâlnire ruso-ucraineană. "Nu ar fi foarte elegant ca țările ortodoxe să discute pe pământ catolic probleme legate de eliminarea cauzelor profunde" ale conflictului din Ucraina, a menționat Serghei Lavrov, adăugând că nici chiar Vaticanului nu i-ar fi "prea comod" să le găzduiască.