În ziua 1143 de război a crescut bilanțul răniților după un atac cu rachete lansat joi seară de Rusia asupra orașului Dnipro. Nouă oameni au fost răniți, iar pompierii au reușit să stingă un incendiu masiv.
Armata rusă a anunțat că a cucerit un sat din Sumî, la patru zile după ce a susținut că a ocupat o altă localitare în această regiune de graniță din nordul Ucrainei. Guvernatorul regiunii contestă, însă, anunțul Ministerului rus al Apărării, dar a spus că atacurile rușilor s-au intensificat în ultima săptămână.
Nici cei care luptă de partea rușilor n-au o soartă mai bună. Împinși de sărăcie, tinerii din Bangladesh care au plecat în Rusia pentru a munci au fost luați în armată și trimiși pe front în Ucraina. Cel puțin unul a murit.
Pe de altă parte, autoritățile de la Kiev au anunțat joi că investighează uciderea de către forțele ruse a patru soldați ucraineni capturați. Executarea prizonierilor de război ar fi avut loc în martie, într-un sat din sudul Ucrainei, când aceștia se predau către trupele ruse.
O mișcare importantă e așteptată astăzi în planul negocierilor de pace. Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, a ajuns în Rusia pentru a se întâlni cu Vladimir Putin. Mai întâi, Witkoff a discutat la Sankt Petersburg cu trimisul lui Vladimir Putin pentru cooperare internaţională, Kirill Dmitriev.
Indiferent cum vor decurge negocierile, Putin nu are emoții în privința viitorului său. Cât timp va fi președintele Rusiei, practic până la capătul vieții, el nu va fi judecat în lipsă de tribunalul special al Consiliului Europei, susțin doi oficiali europeni. Nici oficialii de top de la Kremlin nu vor da socoteală cât timp se află în funcții, au menționat aceștia, precizând că e un compromis prevăzut "într-un acord" deja stabilit.
Pentru Ucraina și țările europene este important acum să se asigure că Rusia nu-și va extinde agresiunea. Marea Britanie ia în calcul desfășurarea trupelor sale în Ucraina pentru cinci ani, conform planurilor dezbătute de aliați pentru a preveni o nouă invazie rusă. Mai ales că ministrul de externe rus Serghei Lavrov a spus chiar azi că "pentru nimic în lume" Rusia nu se va întoarce la granițele din 1991, când Ucraina și-a obținut independența față de Uniunea Sovietică.
Vin și ajutoare pentru Ucraina. Aliații au promis azi, la Bruxelles, la reuniunea Grupului Ramstein, noi ajutoare militare de aproximativ 21 de miliarde de euro. Iar Zelenski a cerut, cu această ocazie, zece sisteme antiaeriene Patriot suplimentare și grăbirea constituirii unui contingent internațional de trupe care să fie desfășurat în Ucraina ca garanție de securitate, în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia,
Iar Marea Britanie și Norvegia urmează să ofere Ucrainei un pachet de ajutor militar de peste o jumătate de miliard de dolari.
Situația pe front
- A crescut bilanțul atacului din Dnipro - Numărul răniților în atacul rusesc de joi seară asupra orașului Dnipro a crescut la nouă, au anunțat dimineață autoritățile. „Pompierii au stins un incendiu de amploare care acoperea 6.000 mp, provocat de o lovitură inamică la Dnipro. Numărul răniților a crescut la nouă persoane”, a transmis Serviciul pentru situații de urgență. 162 de pompieri și 35 de utilaje au intervenit pentru stingerea incendiului. Forțele ruse au lansat joi seară un atac cu rachete asupra orașului Dnipro, iar un bărbat în vârstă de 42 de ani a fost ucis. Inițial au fost raportate opt persoane rănite, un incendiu și distrugeri la o unitate civilă, relatează Ukrainska Pravda.
- Rusia anunță că a cucerit un sat din Sumî - Ministerul rus al Apărării a anunţat că forţele sale au cucerit satul Juravka din regiunea de graniţă Sumî din nordul Ucrainei, relatează Reuters. Cel mai recent raport al Ministerului Apărării din Rusia nu a oferit detalii dincolo de a arăta că trupele sale controlează Juravka. Agenţia de ştiri de stat rusească TASS a citat surse de securitate care au afirmat că avansul a dus trupele ruseşti mai aproape de o a treia localitate, Yunakivka, despre care a spus că este un hub logistic ce serveşte forţele ucrainene care luptă dincolo de graniţă, în Kursk. În urmă cu patru zile, Moscova a susţinut că forţele sale au capturat un alt sat din regiune, Basivka, afirmaţie negată de oficialii ucraineni.
- Ucraina neagă - Oficialii ucraineni au afirmat că activitatea militară rusească s-a intensificat pe partea lor de graniţă, dar nu au recunoscut că Juravka a căzut în mâinile ruşilor. Guvernatorul regiunii Sumî, Volodimir Artiukh, le-a spus oficialilor regionali din apărare că atacurile ruşilor în zonă s-au intensificat cu 30% în ultima săptămână. "În ultimele şapte zile, ruşii au lansat 47 de operaţiuni de asalt asupra poziţiilor apărătorilor noştri. Principalele eforturi ale inamicului se concentrează în zona din jurul localităţilor Juravka şi Vasivka", a afirmat Artiukh, într-o postare pe Facebook. El a afirmat că forţele ruseşti încă atacă ţinte civile şi infrastructura, cele mai recente atacuri fiind asupra unor centre din industria alimentară, precum fabrici de ambalare a cărnii şi de lactate. Artiukh a mai spus că Rusia rămâne concentrată pe forţele ucrainene care încă deţin teritorii în regiunea Kursk și "provoacă pierderi semnificative".
- Prizonieri ucraineni, executați - Autoritățile de la Kiev au anunțat joi că investighează uciderea de către forțele ruse a patru soldați ucraineni capturați, relatează dpa. Dmitro Lubineț, comisarul pentru drepturile omului al parlamentului ucrainean, a declarat că se crede că uciderea prizonierilor de război ar fi avut loc în martie, în satul Piatîhatkî, din sudul Ucrainei. Ca și în alte cazuri similare, suspiciunea se bazează pe o înregistrare video care a circulat pe rețelele de social media. "Nu erau înarmați. Ieșeau dintr-o clădire distrusă cu mâinile ridicate, se predau. Au fost împușcați mortal pe loc", a scris Lubineț pe X. "Aceasta este o încălcare clară a Convenției de la Geneva și o gravă crimă de război", a adăugat el. Dmitro Lubineț va sesiza cazul la Comitetul Internațional al Crucii Roșii și la ONU pentru investigații, a scris acesta pe Telegram.
- Ucraina lucrează la îmbunătățirea logisticii - Șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, a ordonat vineri accelerarea reparațiilor armelor avariate pe front și îmbunătățirea logisticii aprovizionării militare în fața intensificării acțiunilor ofensive de către forțele ruse pe mai multe segmente ale frontului, informează EFE. "În contextul intensificării acțiunilor ofensive ale inamicului, am subliniat necesitatea de a consolida protecția armelor și echipamentelor militare, de a accelera repararea echipamentelor militare avariate și de a le redistribui pentru misiuni de luptă', a spus Sîrskîi într-un mesaj postat pe rețelele de socializare. Șeful armatei ucrainene a subliniat, de asemenea, urgența "îmbunătățirii logisticii și a aprovizionării militare" și a evidențiat progresele înregistrate de industria militară ucraineană în dezvoltarea dronelor de atac și interceptare, precum și a mijloacelor de război electronic destinate neutralizării atacurilor inamice prin interferență.
Ce se întâmplă în Rusia
- Tineri din Bangladesh, luați în armată - Un tânăr din Bangladesh care plecase la muncă în Rusia a murit pe frontul ucrainean. Potrivit rudelor sale, Mohammed Yasin Sheikh (22 de ani), a murit la 27 martie în timp ce lupta în Ucraina în uniforma armatei ruse. Unchiul său, Abul Hashem, a declarat pentru AFP că a primit un telefon de la unul dintre prietenii nepotului său, "un cetăţean din Bangladesh care lupta de partea rusă, pentru a ne anunţa că a fost ucis. Apoi am fost sunaţi de un comandant rus", a povestit el. Familia l-a ajutat financiar pe Mohammed Yasin Sheikh ca să părăsească Bangladesh-ul în septembrie 2024 pentru a obţine un loc de muncă ca electrician la o companie chineză din Rusia. Dar el a sfârşit prin a se înrola în armata rusă în decembrie, susţine familia. "Am cheltuit o mulţime de bani pentru ca el să plece şi acum îi aşteptăm trupul acasă", a spus Abul Hashem. Farhad Hossain, însărcinat cu afaceri la ambasada Bangladeshului în Rusia, a afirmat că ştia despre cazul tânărului. El a precizat că nu are cunoştinţă de alte victime din Bangladesh, dar a confirmat că ambasada a fost contactată de alte familii care căutau informaţii despre o persoană dragă. "Până în prezent, am răspuns la aproximativ zece solicitări", a confirmat el.
Negocierile de pace
- Trimisul lui Trump se întâlnește cu Putin - Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, a plecat în Rusia pentru a se întâlni cu Vladimir Putin pe 11 aprilie, anunță Axios, citând o sursă și datele FlightRadar. Deplasarea are loc la o săptămână după ce trimisul lui Putin, Kirill Dmitriev, s-a întâlnit cu Witkoff și alți oficiali americani la Washington și și-a exprimat „optimism prudent” cu privire la reînnoirea angajamentului diplomatic dintre SUA și Rusia. Vizita lui Witkkoff în Rusia - deja a treia de la învestirea lui Trump - vine după ce o nouă rundă de discuţii a avut loc joi la Istanbul între diplomaţii ruşi şi americani, axate pe problema restabilirii relaţiilor diplomatice normale.
- Witkoff s-a întâlnit cu consilierul lui Putin - Emisarul special american Steve Witkoff s-a întâlnit vineri, la Sankt Petersburg, cu trimisul lui Vladimir Putin pentru cooperare internaţională, Kirill Dmitriev, a anunţat TASS. Potrivit agenţiei TASS, întâlnirea a avut loc la Grand Europe Hotel din Sankt Petersburg, iar după convorbiri cei doi părăsit hotelul cu o coloană oficială. Săptămâna trecută, Dmitriev a fost în SUA, fiind oficialul rus cu rangul cel mai înalt care a venit la Washington şi a purtat convorbiri oficiale de la invazia rusă în Ucraina.
Alte informații relevante
- Putin nu va fi judecat cât va fi în funcție - Tribunalul special al Consiliului Europei pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei nu-l va judeca în lipsă pe Vladimir Putin atâta timp cât timp acesta rămâne în funcția de președinte al Rusiei, au spus oficiali europeni citați de Euronews sub protecția anonimatului. Deși scopul tribunalului, care încă e în curs de înființare, este de a ancheta și urmări penal crimele de război ale Rusiei, Putin nu va fi judecat în lipsă, au spus doi oficiali europeni. Aceeași condiție se va aplica și altor oficiali ruși la nivel înalt, inclusiv premierului rus Mihail Mișustin și ministrului rus de externe Serghei Lavrov. Putin, Mișuștin și Lavrov vor fi judecați doar dacă vor fi prezenți fizic la tribunal – scenariu improbabil, având în vedere atacurile continue ale Rusiei, nerespectarea dreptului internațional și lipsa de cooperare cu Occidentul. Putin și alți oficiali ruși ar putea fi judecați în lipsă abia după ce își vor părăsi funcțiile, au spus oficialii. Adică niciodată, ținând cont de modul în care Putin și oamenii lui controlează Rusia. Potrivit unui oficial UE, prevederea privind procesele în lipsă a fost inclusă ca un "compromis" și este acum „un acord încheiat”. „Până la urmă, e vorba de politică și de negocieri”, a spus oficialul UE.
- Rusia nu va reveni pentru nimic în lume la granițele din '91 - Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat azi că "pentru nimic în lume" Rusia nu se va întoarce la granițele din 1991, când Ucraina și-a obținut independența față de Uniunea Sovietică, informează EFE. "Niciodată și pentru nimic în lume. Și acest lucru este înțeles și de actuala administrație (a președintelui SUA Donald) Trump, care a afirmat în repetate rânduri că (președintele ucrainean Volodimir) Zelenski va trebui să accepte chestiunea teritorială", a declarat Lavrov într-o conferință de presă. Lavrov a subliniat că "o revenire la granițele din 1991, așa cum continuă să ceară Zelenski, este imposibilă". "Fie și numai pentru că în acele teritorii trăiesc oameni pe care Zelenski îi consideră specimene. A spus acest lucru de mai multe ori înainte de începerea operațiunii militare speciale" (formulă prin care Rusia desemnează invazia pe care a declanșat-o asupra Ucrainei - n.r.), a declarat Lavrov, care a participat la o reuniune a miniștrilor de externe ai țărilor membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) post-sovietice, desfășurată în orașul kazah Almatî.
- Trupele britanice, 5 ani în Ucraina - Marea Britanie ia în calcul desfășurarea trupelor sale în Ucraina pentru cinci ani, conform planurilor dezbătute de aliați, scrie The Telegraph. Conducerea militară a Marii Britanii vrea să contribuie astfel la instruirea și recuperarea armatei ucrainene pentru a preveni o nouă invazie rusă. Această foaie de parcurs a fost propusă în timpul discuțiilor dintre Regatul Unit și Franța privind coaliția celor dispuși.
- Discuții despre trupele europene pentru Ucraina - Trupele desfășurate în Ucraina pentru a monitoriza o potențială încetare a focului ca parte a „coaliției celor dispuși” nu vor acționa ca o forță tradițională de menținere a păcii, ci ca un sprijin pentru forțele Ucrainei, a declarat joi ministrul britanic al Apărării, John Healy. Coaliția, condusă de Marea Britanie și Franța, a convocat ieri un summit al miniștrilor Apărării la sediul NATO de la Bruxelles, unde reprezentanții a 30 de țări membre au discutat despre planificarea militară și pregătirea operațională în așteptarea unui potențial încetare a focului. 15 țări au fost de acord să contribuie cu trupe la o „forță de reasigurare”, dar Healy a spus că aceste unități nu ar trebui descrise ca forțe de menținere a păcii. „Aceasta nu este o forță de menținere a păcii care va separa părțile aflate în conflict în prezent pe linia de contact. Cea mai eficientă descurajare împotriva agresiunii reînnoite a lui Putin, cea mai bună modalitate de a consolida un încetare a focului este întărirea forțelor ucrainene înseși”, a declarat Healy la o conferință de presă la Bruxelles, potrivit Kyiv Independent. Healy a subliniat cele patru obiective strategice ale coaliției în urma summit-ului: un cer sigur, o mare sigură, pace pe uscat și o armată ucraineană puternică. În următoarele săptămâni, miniștrii Apărării intenționează să accelereze procesul de planificare în fiecare domeniu specific. Trupele aliate, care ar putea număra între 10.000 și 30.000 de oameni, ar acționa probabil pentru a proteja instalațiile strategice din spatele frontului, în timp ce forțele ucrainene vor continua să acționeze ca principalul mijloc de descurajare a agresiunii ruse, scrie sursa citată.
- Ce a obținut Ucraina la reuniunea Grupului de la Ramstein - Aliații Ucrainei i-au promis vineri, la Bruxelles, noi ajutoare militare ce însumează aproximativ 21 de miliarde de euro, a anunțat ministrul britanic al apărării, John Healey, potrivit agenției DPA. Ministrul britanic a prezentat în declarația sa aceste ajutoare militare ca fiind angajamente noi, dar în realitate majoritatea acestora erau deja cunoscute sau fuseseră anunțate anterior și acum sunt doar reconfirmate, precizează AFP. Aceste ajutoare nu vor fi toate oferite Kievului anul acesta. De pildă, Germania a confirmat un ajutor militar de 11 miliarde de euro pentru Ucraina, dar acesta va fi livrat eșalonat până în 2029. Berlinul intenționează să furnizeze Ucrainei peste 100 de radare de supraveghere terestră, patru sisteme antiaeriene suplimentare IRIS-T și peste 300 de rachete pentru aceste baterii. Printre alte arme și muniții pe care le va oferi Germania în viitorul apropiat sunt circa 100.000 de noi obuze de artilerie, 300 de drone de recunoaștere, 25 de vehicule de luptă ale infanteriei Marder, 15 tancuri Leopard 1A5, 120 de lansatoare portabile de rachete antiaeriene și 14 sisteme de artilerie, a detaliat ministrul Boris Pistorius. El a amintit că Germania a livrat recent Ucrainei încă 30 de rachete antiaeriene Patriot, dar a insistat că nu poate oferi noi sisteme de acest tip.
- Ce a cerut Zelenski - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut vineri aliaților Ucrainei reuniți la Bruxelles zece sisteme antiaeriene Patriot suplimentare și grăbirea constituirii unui contingent internațional de trupe care să fie desfășurat în Ucraina ca garanție de securitate pentru aceasta în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia, transmite AFP. „Vă cer să vă concentrați în primul rând pe apărarea aeriană a Ucrainei. Chiar avem nevoie de asta. Zece sisteme Patriot” suplimentare, a spus Zelenski într-un mesaj transmis prin legătură video la reuniunea Grupului Ramstein desfășurată vineri la sediul NATO din Bruxelles. În ce privește contingentul internațional de trupe, Zelenski a spus că trebuie definite dimensiunea, structura, desfășurarea, logistica, sprijinul, echipamentul și armamentul acestuia, pentru a fi o garanție de securitate, ca alternativă la aderarea la NATO care este exclusă de președintele american Donald Trump.
- Ajutor militar din UK și Norvegia - Marea Britanie și Norvegia urmează să ofere Ucrainei un pachet de ajutor militar de 585 de milioane de dolari, a anunțat Bloomberg. Londra a anunțat va aloca 455 de milioane de dolari, în timp ce Oslo va contribui cu restul de 130 de milioane, prin Fondul Internațional pentru Ucraina, condus de Regatul Unit. Pachetul include finanțare pentru repararea și întreținerea vehiculelor și echipamentelor furnizate anterior, precum și finanțare pentru sisteme radar, mine antitanc și sute de mii de drone. Marea Britanie a anunțat anterior planuri de a oferi asistență militară fără precedent Ucrainei în acest an, cu 3,9 miliarde de dolari deja angajate pentru ajutor. Iar Norvegia a promis luni 454 de milioane de dolari pentru achiziționarea de obuze de artilerie pentru Ucraina.
- Prinţul Harry, vizită neanunțată în Ucraina - Prințul Harry s-a întâlnit cu militari răniți în Ucraina în cadrul unei vizite neanunțate la Centrul Superhumans din Liov, potrivit DPA care citează un purtător de cuvânt. Ducele de Sussex a vizitat centrul din Liov, o clinică ortopedică și de reabilitare pentru adulții și copiii victime ale războiului din Ucraina. Organizația oferă gratuit proteze, consiliere psihologică și fizioterapie pentru veteranii răniți și civili. Prințul Harry a vizitat complexul clinicii și s-a întâlnit cu pacienți și cu personalul medical, aflând mai multe despre serviciile oferite de acest centru. El s-a întâlnit și cu ministrul ucrainean pentru veterani de război, Natalia Kalmikova. Clinica principală a Centrului Superhumans funcționează în cadrul Spitalului pentru Veterani Y.Lypa și tratează peste 3.000 de pacienți pe an, conform site-ului său de internet.
- Reducerea trupelor SUA în Europa de Est, văzută de experți - O reducere a numărului de trupe americane din Europa de Est, menționată săptămâna aceasta de presa americană, ar fi interpretată ca un nou pas al Washingtonului către Moscova, un semnal îngrijorător pentru europeni, potrivit unor analiști citați de AFP. O reducere "ar fi un semnal foarte rău, deoarece ar încuraja Rusia să fie mai agresivă față de Europa și ar fi interpretată ca o concesie uriașă făcută Moscovei de America", a declarat pentru AFP George Scutaru, fondatorul think tank-ului român NSC (New Strategy Center). Acest lucru ar "amplifica îngrijorările cu privire la fiabilitatea Statelor Unite ca aliat și temerile că vor încerca să ajungă la un acord cu Rusia în detrimentul" Europei, este de acord Artur Kacprzyk. "Deja sub Obama în 2013-2014, a existat un prim punct de cotitură odată cu retragerea a două din cele patru brigăzi de luptă'"americane din Europa, amintește francezul Guillaume Lasconjarias, director de studii la Institutul de Studii Avansate în Apărarea Națională (IHEDN). El a subliniat totodată transformarea profilului unităților americane în Europa: mai puține trupe de luptă, mai multe trupe de sprijin care facilitează o redistribuire rapidă a combatanților și o creștere a puterii țărilor europene.