Ziua 1009 de război a început cu un atac masiv cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.
Peste un milion de oameni au rămas fără electricitate după atacul care a vizat șapte regiuni ale țării, într-un moment în care temperaturile au scăzut la zero grade.
Forțele aeriene ucrainene au reușit să doboare 90% din rachetele lansate de ruși, dar cele care au trecut de apărare au provocat pagube semnificative. În Kiev, toate rachetele au fost interceptate, dar în tot orașul se aud generatoarele de curent.
Patru rachete rusești au traversat spaţiul aerian al Republicii Moldova, au anunţat un fost deputat și un locuitor al satului Bârnova din raionul Ocniţa (nord). Potrivit fostului deputat, rachetele au lovit în zona hidrocentralei Novodnestrovsk din Ucraina, în apropierea frontierei cu Republica Moldova.
Atacurile Ucrainei cu rachete ATACMS și lansarea unei rachete balistice (IRBM) nu au schimbat postura nucleară a Rusiei și nici nu au crescut riscul unui astfel de atac. În schimb, a crescut riscul unor acțiuni de război hibrid împotriva țărilor UE, estimează serviciile americane de informații.
Această evaluare este confirmată în termeni mai duri de fostul șef al serviciului britanic de informații MI6, Richard Dearlove. Potrivit acestuia, nu ne aflăm într-o situație de "pre-război", ci într-un "război real" împotriva Rusiei, care duce un război hibrid împotriva Europei în mai multe sectoare.
Vladimir Putin a spus că Rusia ar putea lovi centre de comandă din Kiev, ca răspuns la atacuri ucrainene cu rachete ATACMS pe teritoriul rus. Aflat pentru a doua oară în acest an în vizită în Kazahstan, liderul de la Kremlin a avut parte de o primire neașteptată la Astana.
Pe de altă parte, Rusia se confruntă cu o criză tot mai acută a forței de muncă din cauza războiului. Programele ample de recrutare derulate de forţele armate şi companiile din industria de apărare au atras muncitori de la firmele civile, iar acum sectoare manufacturier, logistică, IT și agricultura nu reușesc să-și acopere necesarul de lucrători.
Iar președintele american Joe Biden încearcă să ajute Kievul înainte de a părăsi funcția în ianuarie și pregătește un pachet de armament în valoare de 725 de milioane de dolari pentru Ucraina.
Situația pe front
- Atac masiv asupra infrastructurii - Ucraina a raportat, joi, un atac masiv asupra infrastructurii sale energetice şi a trebuit să efectueze întreruperi de curent, în special la Kiev. Presa ucraineană relatează că dimineață s-au auzit explozii în Odesa și Kropîvnîțkîi, oraș din regiunea centrală Kirovohrad. A fost emisă o alertă aeriană la nivel naţional, forţele aeriene ucrainene raportând atacuri cu rachete care au vizat regiunile Odesa (sud), Kirovograd (centru), Herson (est) şi Nikolaev (sud). La Kiev oamenii s-au adăpostit în stațiile de metrou.
- Peste un milion de ucraineni fără curent - Peste un milion de oameni au rămas fără electricitate după atacul care a vizat infrastructura energetică din șapte regiuni ale țării, într-un moment în care temperaturile au scăzut la zero grade. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 79 din cele 91 de rachete lansate de ruși, precum și 35 de drone, dar rachetele care au trecut de apărare au provocat pagube semnificative. Regiunile cele mai afectate sunt Liov, unde peste 523.000 de persoane au rămas fără curent, și zonele Volîn și Rivne, unde aproximativ 500.000 de locuitori sunt în întuneric. Autorităţile regionale din Rivne au anunţat că 280.000 de persoane nu aveau apă curentă. În Kiev, toate rachetele au fost interceptate, dar în tot orașul se aud generatoarele de curent, pe care întreprinderile mici și mijlocii au ajuns să se bazeze în timpul penelor de curent. Spitalele, școlile și alte facilități critice folosesc și ele generatoare pentru a asigura căldură și apă în timpul iernii. Este al 11-lea atac major asupra sistemului energetic ucrainean din martie. Până acum, Rusia a reușit să scoată din funcțiune aproximativ jumătate din capacitatea de producere a energiei electrice a Ucrainei.
- Atacuri în Harkov - Trupele ruse au bombardat în această după-amiază orașul Harkov și satul Ruska Lozova din raionul Harkov. Primele informații nu indică victime, a anunțat administrația militară regională.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Drone doborâte - Ministerul rus al Apărării a anunţat că a distrus, în noaptea de miercuri spre joi, 25 de drone ucrainene în regiunea Briansk, situată în apropiere de Belarus, precum și în Peninsula Crimeea şi în Rostov (sud).
- Kirill e în delir - Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse spune că armele nucleare nu trebuie să provoace teamă, întrucât "creștinii nu se tem de sfârșitul lumii". El le-a mulțumit savanților ruși pentru că au dezvoltat "arme incredibile" și a spus că prea multă îngrijorare legată de apocalipsa nucleară "nu este bună pentru sănătatea spirituală". Detalii AICI.
- Criza forței de muncă se agravează - Un număr tot mai mare de locuri de muncă vacante afectează economia Rusiei după începerea războiului din Ucraina, relatează Reuters. Firma de recrutare Superjob estimează că numărul locurilor de muncă vacante în întreaga Rusie a crescut de 1,7 ori în ultimii doi ani, iar în sectorul industrial de 2,5 ori, în timp ce Banca Centrală estimează că 73% din companiile din Rusia au un deficit de personal. Criza de personal este acută în sectoarele manufacturier, logistică şi IT, dar se resimte cel mai sever în construcţii, ducând la creşterea preţurilor şi întârzieri la livrare şi diminuarea calităţii, a spus Lidia Kataskina, director de resurse umane la Glavstroy. În paralel, aproximativ 200.000 de persoane, adică 3,3% din totalul lucrătorilor din agricultură, au părăsit acest sector în 2023, a estimat ministrul Agriculturii, Oksana Lut. Autorităţile ruse estimează că până în 2030 economia va avea nevoie de un număr suplimentar de 2,4 milioane de persoane în sectoarele manufacturier, transporturi, sănătate, servicii sociale, cercetare ştiinţifică şi IT.
Alte informații relevante
- Putin ameninţă Kievul cu rachete Oreșnik - Vladimir Putin a spus că Rusia ar putea lovi "centre de comandă" din Kiev cu rachete Oreșnik, ca răspuns la atacurile ucrainene cu rachete ATACMS pe teritoriul rus, relatează AFP. "În prezent, Ministerul Apărării şi Statul Major General selectează ţinte de lovit pe teritoriul ucrainean. S-ar putea să fie vorba despre instalaţii militare, întreprinderi industriale şi de apărare sau centre de comandă la Kiev", a afirmat el, într-o reuniune a Organizaţiei Tratatului Securităţii Colective (OTSC), o alianţă în domeniul securităţii a fostelor ţări sovietice. Putin a revendicat un atac masiv cu 90 de rachete şi 100 de drone, dând asigurări că au fost atinse 117 ţinte.
- Zelenski cere un răspuns ferm la șantaj - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut joi aliaţilor săi să ofere un „răspuns ferm" la „şantajul" lui Vladimir Putin, relatează AFP. „Orice şantaj din partea Rusiei trebuie să facă obiectul unui răspuns ferm", a spus Zelenski în discursul său zilnic.
- Surpriză în Kazahstan - Putin a vizitat Kazahstanul pentru a doua oară în acest an. El a fost întâmpinat în capitala Astana cu un imens steag al Ucrainei proiectat pe un ecran montat pe o clădire, în urma unui atac cibernetic.
- Rachete rusești deasupra R. Moldova - Patru rachete rusești au traversat joi spaţiul aerian al Republicii Moldova, au anunţat pe Facebook un fost deputat, Valentin Chilat, și un locuitor al satului Bârnova din raionul Ocniţa (nord), relatează site-ul nordnews.md. Potrivit fostului deputat, rachetele au lovit în zona hidrocentralei Novodnestrovsk din Ucraina, situată în apropierea frontierei cu Republica Moldova. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a confirmat site-ului că s-au auzit zgomote puternice şi bubuituri specifice.
- Rachetele ATACMS nu clintesc Kremlinul - Atacurile Ucrainei cu rachete ATACMS și lansarea unei rachete balistice (IRBM) nu au schimbat postura nucleară a Rusiei și nici nu au crescut riscul unui astfel de atac. În schimb, a crescut riscul unor acțiuni de război hibrid împotriva țărilor UE, estimează serviciile americane de informații. E posibil ca Rusia să extindă o campanie de sabotaje și război hibrid împotriva unor ținte din Europa "pentru a crește presiunea asupra Occidentului să oprească sprijinul pentru Ucraina", au declarat cinci oficiali americani citați de Reuters.
- Europa e în război cu Rusia - În prezent, Europa nu se află într-o situație de "pre-război", ci într-un "război real" împotriva Rusiei, a declarat fostul șef al MI6, Richard Dearlove, pentru Sky News. "Trebuie să acceptăm că rușii cred că sunt într-o stare de război cu noi", a spus joi Dearlove, după ce premierul polonez Donald Tusk a avertizat că războiul pe scară largă al Rusiei în Ucraina riscă să se transforme într-un conflict global. "Donald Tusk s-a referit la asta ca fiind o situație de dinainte de război. Cred că se înșală. Cred că este un adevărat război", a spus Dearlove. Potrivit acestuia, Rusia duce un război hibrid împotriva Europei în mai multe sectoare, implicând acte de sabotaj și "unele mișcări foarte agresive", iar directorii serviciilor de informații din Europa, SUA și Marea Britanie au concluzionat că Rusia devine "feroce". Dearlove a mai spus că ar fi de preferat ca Occidentul să se angajeze în discuții cu Kremlinul, dar a avertizat că Vladimir Putin nu este dispus să coopereze.
- Războiul hibrid al Rusiei poate activa Articolul 5 - Activitățile de sabotaj ale Rusiei împotriva țintelor occidentale pot determina NATO să ia în considerare invocarea clauzei de apărare colectivă a Alianței de la articolul 5, a avertizat șeful serviciului de informații externe al Germaniei. Detalii AICI.
- Olanda a trimis Patriot - Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, a declarat azi că Olanda va oferi Ucrainei trei lansatoare de rachete Patriot, menționând că Ucraina are o iarnă grea, având în vedere atacurile aeriene ruse neîncetate. "De aceea, am transferat trei lansatoare Patriot (în Ucraina). Ele salvează vieți și protejează infrastructura de o importanță vitală. A fost și rămâne în interesul nostru comun să oprim agresiunea rusă", a spus Brekelmans.
- Biden pregătește un pachet de ajutor - Administrația Biden pregătește un pachet de armament în valoare de 725 de milioane de dolari pentru Ucraina, au declarat miercuri doi oficiali americani, în timp ce președintele în funcție încearcă să susțină guvernul de la Kiev înainte de a părăsi funcția, în ianuarie. Potrivit unui oficial citat de Reuters, Washingtonul intenționează să furnizeze o varietate de arme antitanc din stocurile americane pentru a opri înaintarea trupelor ruse, inclusiv mine terestre, drone, rachete Stinger și muniție pentru sistemele de rachete de artilerie cu mobilitate ridicată (HIMARS). De asemenea, se așteaptă ca pachetul să includă muniții cu dispersie, care se găsesc de obicei în rachetele GMLRS (Guided Multiple Launch Rocket System) lansate de lansatoarele HIMARS. Conținutul și dimensiunea pachetului s-ar putea schimba în zilele următoare, înainte de a fi aprobate de Biden.
- Washingtonul are o cerere pentru Kiev - Administraţia preşedintelui Joe Biden a cerut, miercuri, Ucrainei să reducă vârsta minimă pentru mobilizarea militară de la 25 la 18 ani, pentru a compensa deficitul de soldaţi în faţa avansului forţelor ruse pe teren. Detalii AICI.
- Mii de containere cu arme din Coreea de Nord - Regimul din Phenian a trimis deja peste 20.000 de containere cu arme către Rusia, inclusiv rachete, arme de artilerie și alte echipamente militare, pentru a sprijini eforturile rusești de război, a spus ambasadorul Ucrainei la ONU, Sergii Kîslîțîa, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate, conform Ukrinform. Acesta a precizat că, din august 2023, Coreea de Nord a furnizat Rusiei 100 de rachete balistice de tip KN-23 și KN-24, iar aceste arme au fost folosite de Rusia în atacuri asupra Ucrainei, inclusiv asupra zonelor rezidențiale și infrastructurii civile. În plus, ambasadorul a făcut referire la imagini din satelit recente care sugerează extinderea unui complex de fabricație în orașul Hamhung, Coreea de Nord, unde se asamblează rachete balistice KN-23 utilizate de Rusia în atacurile asupra Ucrainei.
- UE, sprijin de 18,1 miliarde de euro - Uniunea Europeană a confirmat joi angajamentul său de a acorda Ucrainei un sprijin financiar în valoare de 18,1 miliarde euro, în cadrul unui împrumut acordat de principalele state industrializate din lume (G7) ce va fi rambursat din dobânzile aferente activelor ruseşti îngheţate, transmite AFP. Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei Europene, a anunţat că a semnat un protocol de acord cu Ucraina pentru o asistenţă macrofinanciară care va servi la „acoperirea nevoilor imediate”. „Aceasta face parte din iniţiativa G7 vizând sprijinirea Ucrainei prin utilizarea veniturilor de pe urma activelor ruseşti îngheţate” în cadrul sancţiunilor occidentale contra Moscovei, „garantând astfel că agresorul plăteşte pentru pagubele pe care le-a cauzat”, a precizat el.