În ziua 1.000 de război, Ucraina a lovit în premieră teritoriul Rusiei cu rachete ATACMS. Ținta vizată a fost un depozit de muniție din regiunea Briansk, aflată la granița cu Ucraina.
Moscova a confirmat primul atac ucrainean cu rachete balistice. Kievul nu a reacționat oficial, însă o sursă din conducerea armatei ucrainene a confirmat că în atac au fost folosite rachete ATACMS.
Lovitura a venit chiar în ziua în care Vladimir Putin a semnat un decret ce prevede că Rusia își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare, dacă e atacată chiar și cu arme convenționale.
Deloc întâmplător, Rusia a început tot azi producția în serie de adăposturi modulare contra exploziilor nucleare.
Volodimir Zelenski s-a adresat Parlamentului European, avertizând că Phenianul ar putea trimite până la 100.000 de soldaţi care să lupte de partea Rusiei.
Regiunea ucraineană Sumî este vizată în continuare de bombardamente intense. Serviciile de urgență au anunțat dimineață că zece persoane au fost ucise, inclusiv, un copil, într-un atac cu dronă asupra unui cămin școlar. Și orașul Harkov a fost atacat astăzi, cel puțin nouă persoane fiind rănite.
Datele economice ale Rusiei se înrăutățesc, specialiștii apreciind că Moscova va fi nevoită să majoreze şi mai mult taxele pentru a putea finanţa războiul din Ucraina.
Iar la Chișinău a fost găsită o dronă, al patrulea incident de acest gen din ultimele zece zile.
Primul atac cu ATACMS pe teritoriul Rusiei
- Depozit de muniție, lovit de rachetă americană - Ucraina a lovit, pentru prima dată în istorie, teritoriul Rusiei cu rachete ATACMS, anunță site-ul ucrainean Censor.net, citând surse militare. "Într-adevăr, pentru prima dată am folosit rachete balistice ATACMS pentru a lovi teritoriul rus", au afirmat surse citate de o altă publicație ucraineană, RBK, adăugând că ţinta, o infrastructură militară situată în oraşul Karacev, în regiunea Briansk, la graniţa cu Ucraina, a fost lovită cu succes. "Începând cu ora 02:30 noaptea au fost înregistrate 12 explozii și deflagrații secundare în zona țintă. Distrugerea depozitelor de muniții ale armatei ocupanților ruși pentru a opri agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei va continua", a transmis Statul Major. Lovitura a venit chiar în ziua în care Putin a semnat decretul prin care Rusia își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare dacă este atacată chiar și cu arme convenționale.
- Moscova confirmă - Ministerul Apărării rus a confirmat primul atac ucrainean cu rachete balistice ATACMS de fabricaţie americană împotriva teritoriului rus. Cinci rachete au fost doborâte, iar o a şasea a lovit incinta unei instalaţii militare din Briansk, fără a provoca victime sau pagube materiale. Impactul a produs, totuşi, un incendiu, a anunțat Moscova.
- Confirmare pe surse și de la Kiev - Armata ucraineană a atacat regiunea rusă Briansk cu rachete americane cu rază lungă de acţiune de tip ATACMS, confirmă un oficial ucrainean. ”Atacul împotriva regiunii (ruse) Briansk s-a desfăşurat cu rachete (de tip) ATACMS”, declară acest oficial de rang înalt, pentru AFP, sub protecţia anonimatului. Întrebat despre atac, Volodimir Zelenski nu a dezminţit, dar nici nu a confirmat. Zelenski s-a limitat să spună că Ucraina deţine rachete americane cu rază lungă de acţiune de tip ATACMS şi că ”le va folosi”.
- Putin actualizează doctrina nucleară - Liderul rus Vladimir Putin a aprobat marți prin decret doctrina nucleară actualizată a Rusiei. Potrivit acesteia, arma nucleară poate fi folosită dacă teritoriul rus este vizat de atacuri aeriene masive, inclusiv convenţionale, cu rachete balistice. Detalii AICI.
- Zelenski acuză G20 - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski denunţă, marţi, lipsa unei reacţii a liderilor statelor membre G20, reuniţi într-un summit în Brazilia, împotriva revizuirii doctrinei nucleare ruse, care lărgeşte posibilitatea folosirii armei atomice. ”Azi, ţările G20 se reunesc în Brazilia. Au spus ele ceva? Nimic”, spune Zelenski, într-o conferinţă de presă, la Kiev. El îşi exprimă regretul faţă de lipsa unei ”strategii puternice” a G20.
- Reacția lui Lavrov - Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susţine că atacul cu rachete furnizate de SUA este un semnal clar că Occidentul doreşte să escaladeze conflictul din Ucraina. „Fără americani, este imposibil să fie folosite aceste rachete de înaltă tehnologie, aşa cum preşedintele Putin a spus în mod repetat”, a declarat Lavrov, la Rio de Janeiro, unde participă la summit-ul G20. Lavrov a mai afirmat că „speră” ca noua doctrină nucleară a Moscovei, în care Vladimir Putin a extins situaţiile în care poate recurge la un atac nuclear, „va fi citită cu atenţie”.
- Începe producția de adăposturi antiatomice - Rusia a început producţia în serie de adăposturi antiatomice mobile, care pot proteja împotriva unei varietăţi de ameninţări, inclusiv undele de şoc şi radiaţiile unei explozii nucleare. Institutul de cercetare al Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă a declarat că adăpostul KUB-M poate adăposti, timp de 48 de ore, 54 de persoane simultan, iar atunci când se utilizează module suplimentare pot fi adăpostiți până la 150 de oameni. KUB-M arată ca un container de transport maritim consolidat şi constă din două module - o cameră şi un bloc tehnic. Mai multe module pot fi adăugate dacă este necesar, a declarat institutul.
Situația pe front
- Cămin lovit de dronă în Sumî - Cel puțin 12 persoane au fost ucise, inclusiv un copil de opt ani, iar alte 13 au fost rănite, într-un atac cu dronă lansat luni seară de Rusia în orașul Hluhiv, regiunea Sumî, au anunțat dimineață serviciile de urgență ucrainene. Drona a lovit un cămin al unei unități de învățământ, în jurul orei 23:20. Printre răniți se numără și trei copii. Cinci persoane s-ar putea afla în continuare sub ruine, iar echipele de intervenție încearcă să ajungă la ele, relatează Ukrainska Pravda. Atacul a survenit după ce Rusia a lansat duminică seara mai multe rachete asupra orașului Sumî, 11 persoane fiind ucise, inclusiv doi copii.
- Atac în Harkov - Nouă persoane au fost rănite într-un atac al trupelor ruse asupra cartierului Kiev al orașului Harkov, potrivit autorităților locale, citat de Kyiv Independent.
- Bilanțul negru al războiului de 1.000 de zile - Pierderile umane şi materiale devastatoare ale războiului continuă să crească, lăsând Ucraina mai vulnerabilă decât oricând. Potrivit ONU, până la 31 august 2024, cel puţin 11.743 de civili au fost ucişi şi 24.614 răniţi în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, dar cifrele reale sunt probabil mult mai mari. Pierderile Rusiei se ridică la peste 700.000 militari (morţi şi răniţi), din care peste 60.000 de morţi sunt documentaţi din anunţurile ceremoniilor funerare din presa rusă. Detalii AICI.
- Rușii arată ce au făcut în Ucraina - Bilanțul războiului din Ucraina, văzut de la Moscova, arată diferit. Potrivit calculelor TASS şi ale ministerului, doar în acest an pierderile Ucrainei le-au depăşit pe cele din primii doi ani de conflict la un loc. Pierderile totale ale Kievului sunt estimate la 906.500 morţi şi răniţi, conform acestei numărători. New York Times a indicat recent, citând surse ale armatei şi informaţiilor din SUA, că 57.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi până acum. Se crede că această cifră este aproximativ jumătate din pierderile înregistrate de partea rusă. NATO estimează pierderile ruse la peste 600.000 de morţi şi răniţi, în timp ce surse occidentale din sfera informaţiilor vorbesc de 200.000 de morţi şi 400.000 de răniţi în rândurile ruşilor. Guvernul ucrainean a publicat, la rândul său, propria listă, afirmând că peste 722.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi de la începutul războiului, în februarie 2022.
Ce se mai întâmplă în Rusia
- Amendă pentru Google - Un tribunal de district din Rusia a amendat Google cu 3,8 milioane de ruble (38.057 dolari), pentru că nu a eliminat conţinutul interzis. Rusia a ordonat de câţiva ani platformelor tehnologice străine să elimine conţinutul pe care îl consideră ilegal, emițând amenzi mici, dar persistente, atunci când constată nerespectarea acestora.
- Presiuni inflaționiste mari - Presiunile inflaţioniste rămân ridicate, a apreciat Banca Centrală a Rusiei într-un raport publicat luni. Proiectul de buget pe 2025 prevede că o treime din cheltuielile totale ale Rusiei, sau 6,3% din PIB, vor merge spre apărare, cel mai ridicat nivel de după Războiul Rece. În plus, pentru prima dată, ponderea cheltuielilor cu apărarea va fi dublă faţă de cea a cheltuielilor sociale. Această creştere uriaşă a cheltuielilor militare generează inflaţie. Dobânzile în Rusia au atins cel mai ridicat nivel de după 2003, iar rubla a atins cel mai scăzut nivel din ultimul an în raport cu dolarul. Economiştii apreciază că Rusia va fi nevoită să majoreze şi mai mult taxele pentru a putea finanţa războiul din Ucraina.
Alte informații relevante
- Mai mulți nord-coreeni de partea Rusiei - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat marţi Parlamentului European, avertizând că Phenianul ar putea trimite până la 100.000 de soldaţi care să lupte de partea agresorului. Zelenski a susţinut că în prezent sunt desfăşurate 11.000 de trupe nord-coreene, dar acest contingent, a avertizat el, ar putea creşte. Liderul de la Kiev nu a dat mai multe detalii, însă comentariile sale par să susţină o relatare Bloomberg, potrivit căreia Coreea de Nord ar putea desfăşura 100.000 de soldaţi pentru a ajuta Rusia împotriva Ucrainei.
- Factorul "transformator" în război - Şeful diplomaţiei ucrainene, Andrii Sîbiga, a descris permisiunea SUA pentru ca Ucraina să utilizeze rachete cu rază lungă de acţiune pe teritoriul rus drept un factor "transformator" în război. "Cu cât mai departe va putea lovi Ucraina, cu atât mai scurt va fi războiul", a declarat Sîbiga înaintea unei reuniuni a Consiliului de Securitate a ONU, la New York.
- Dronă găsită în Chișinău - O dronă a fost găsită, marţi, într-o zonă din perimetrul dintre un supermarket şi un centru sportiv şi de agrement dintr-o suburbie a capitalei Chişinău, a anunţat poliţia din Republica Moldova. Este al patrulea incident cu dronă din ultimele zece zile. Drona de azi este asemănătoare cu celelalte trei depistate recent în raioanele Căuşeni, Râşcani şi Criuleni, remarcă media de peste Prut.
- Ucraineni salvați în Maramureș - O operațiune de salvare s-a desfășurat în noaptea trecută în munții Maramureșului, unde echipele Salvamont și Poliția de Frontieră au căutat timp de șase ore și jumătate doi cetățeni ucraineni rătăciți în zona Bistra. Tinerii, de 21 și 22 de ani, se aflau într-o situație critică: erau uzi, înghețați, flămânzi și nu mai puteau coborî singuri de pe munte, unde temperatura resimțită ajunsese la -8 grade Celsius, și prezentau semne de hipotermie ușoară. Ei se află acum în custodia autorităților.